Zona euro ar trebui să fie gata să introducă un stimulent fiscal în cazul în care economia sa este afectată de o încetinire a ritmului de creştere, au declarat marţi ministrul german de Finanţe şi omologii săi din zona euro, în ceea ce constituie primul semnal al majorării investiţiilor publice, transmite Reuters.

Timp de mai mulţi ani, cele 19 state din zona euro au urma o politică fiscală în mare parte neutră, în pofida apelurilor repetate venite de la Banca Centrală Europeană, precum şi de la statele cu un ritm redus de creştere, pentru mai multe investiţii.

Însă creşterea economică modestă înregistrată anul trecut de Germania, prima economie a blocului comunitar, precum şi îngrijorările cu privire la o nouă recesiune, alimentată de epidemia de coronavirus din China, au determinat autorităţile de la Berlin să îşi revizuiască punctul de vedere şi să renunţe la opoziţia exprimată până acum faţă de stimulentele fiscale.

Modificarea termenilor incluşi în documentul comun adoptat marţi la reuniunea Ecofin nu înseamnă că Germania este obligată să cheltuiască mai mult dar semnalează totuşi o schimbare de atitudine care ar putea conduce ulterior la o revizuire a regulilor fiscale ale UE în sensul de a le face mai puţin stricte.

Schimbarea atitudinii Germaniei a fost considerată un progres de ministrul francez de Finanţe, Bruno Le Maire, care a apreciat că cele 19 state membre din zona euro şi-au dat acordul pentru mai multe stimulente fiscale. “Am făcut progrese majore. Pentru prima dată în ultimii ani cele 19 state din zona euro au spus că ar trebui să utilizăm stimulente fiscale”, a declarat Bruno Le Maire jurnaliştilor prezenţi la reuniunea miniştrilor europeni de Finanţe. “Stimulentele monetare nu sunt suficiente. Stimulentele fiscale ar trebui să preia ştafeta dacă încetinirea economiei este mult prea pronunţată”, a mai spus Bruno Le Maire, făcând un rezumat al documentului comun adoptat marţi.

Cu toate acestea, documentul menţionat rămâne unul prudent şi subliniază că doar ţările cu economii adecvate ar trebui să investească mai mult, excluzând mai multe cheltuieli în statele cu bugete dezechilibrate. “Dacă riscurile orientate în jos se vor materializa, răspunsurile fiscale ar trebui să fie diferenţiate, mizând spre o poziţie mai încurajatoare la nivel agregat, asigurând însă în acelaşi timp respectarea deplină a Pactului de stabilitate şi creştere”, se arată în documentul menţionat.

Ministrul german de Finanţe, Olaf Scholz, s-a declarat de acord cu documentul comun, o mişcare ce ar putea deschide calea pentru ca Berlinul să cheltuie mai mult anul următor. Scholz a declarat şi în trecut că este gata să cheltuie mai multe fonduri publice pentru a contracara recesiunile. Însă, în pofida încetinirii ritmului de creştere în 2019, Germania a înregistrat un important surplus bugetar pe primele nouă luni ale anului trecut, arată datele publicate de Eurostat.

O revizuire a regulilor fiscale ale UE este în derulare şi ar urma să se finalizeze prin propuneri de modificări undeva la vară, deoarece aceste reguli sunt considerate mult prea complexe. De asemenea, mulţi observatori susţin că aceste reguli fiscale limitează creşterea economică.

Guvernul introduce o pensie minimă pentru cele mai sărace persoane

Guvernul german a decis miercuri să introducă o pensie minimă pentru cele mai nevoiaşe persoane, un subiect care a ameninţat mult timp viitorul coaliţiei conduse de cancelarul Angela Merkel între conservatori şi social-democraţi, relatează AFP.

Începând de anul viitor, circa 1,3 milioane de pensionari care primesc pensii mici vor încasa un supliment, măsura urmând să coste 1,3 miliarde de euro pe an, conform proiectului de lege adoptate în consiliul de miniştri.

“Crearea acestei pensii minime va contribui la o mai mare justiţie socială în ţara noastră”, a afirmat ministrul social-democrat al Muncii, Hubertus Heil, care a venit cu acest proiect.

O astfel de pensie minimă va fi “în special în beneficiul femeilor”, care reprezintă circa 70% dintre persoanele ce ar urma să beneficieze de creştere, în special din sectorul serviciilor slab remunerate, cum ar fi gastronomia.

De asemenea, măsura va veni în principal în ajutorul persoanelor din estul ţării, fosta RDG comunistă, unde puterea medie de cumpărare a populaţiei rămâne sub cea din vestul ţării, alimentând o frustrare de care profită, pe plan politic, în special extrem-dreaptă, care are acolo principalele sale fiefuri.

Conform Ministerului Muncii, o coafeză care a cotizat 40 de ani la nivelul salariului minim va avea o pensie de 960 de euro pe lună, de la 512 euro în prezent.

Conservatorii cancelarului Angela Merkel au blocat mult timp această reformă din care social-democraţii (SPD) au făcut o prioritate a mandatului, mergând chiar până la a ameninţa anul trecut că vor părăsi coaliţia în lipsa unui acord.

SPD este în cădere liberă în sondajele de opinie şi speră să îşi revină poziţionându-se mai vizibil spre stânga. Partidul şi-a ales recent doi preşedinţi care sunt adepţii acestei linii.