Dacă aveți până în 35 de ani, nu ați mai făcut niciodată afaceri, aveți o idee de business și ceva bani, autoritățile vă oferă un sprijin nerambursabil de până la 10.000 de euro (dar nu mai mult de 50% din valoarea proiectului de investiții). În plus, înregistrarea firmei este gratuită, CAS-ul pentru patru angajați nu se plătește timp de trei ani (în limita salariului mediu brut pe economie din anul precedent), iar statul poate oferi garanții pentru până la 80% din creditele necesare companiei (dar nu mai mult de 80.000 de euro).
Întreprinzătorii debutanți vor fi proprietarii unui tip special de microîntreprindere („SRL-ID“), vor fi obligați să aibă minimum doi angajați și să reinvestească cel puțin 50% din profit. În cazul în care cifra de afaceri depășește 500.000 de euro pe an, facilitățile se suspendă. Înscrierea în program, transmiterea planului de afaceri și (auto)evaluarea proiectelor depuse se fac online. Vor avea prioritate planurile de afaceri din producţie sau servicii, cele care vor crea mai multe locuri de muncă ori care vor investi în mediul rural.
„Anul acesta avem 21 de milioane de lei, adică circa cinci milioane de euro, pentru acest program“, arată Andreea Paul Vass, consilier al premierului și inițiatoarea sistemului de stimulare. Sunt voci care susțin că suma este mult prea mică – ea ar putea ajunge pentru 500 de firme, luând în calcul plafonul maxim al ajutorului de stat, și pentru circa 1.100, conform calculelor făcute la Palatul Victoria.
Asta în timp ce, potrivit datelor furnizate de Registrul Comerțului, aproximativ 60% din cele peste 48.000 de companii nou-înființate anul trecut au avut printre asociați persoane sub 35 de ani. Mai exact, banii alocați ar ajunge doar pentru maximum 3% din startup-urile tinerilor întreprinzători. „Dacă suma va fi cheltuită integral, există posibilitatea ca ea să fie suplimentată la rectificarea bugetară“, răspunde Andreea Paul Vass acestor critici.

Alții se tem că prevederile OUG nr. 6/2011 (care reglementează facilitățile pentru tinerii afaceriști) ar putea fi folosită de oameni de afaceri versați pentru a beneficia de scutiri și ajutoare. Aceștia ar putea trece în acte numele unor persoane care să corespundă profilului cerut, urmând ca ei să conducă de fapt afacerea și să utilizeze facilitățile. „Este puțin plauzibil, având în vedere restricțiile și condițiile pe care le-am prevăzut, de la atingerea unei anumite cifre de afaceri până la regulile privind înstrăinarea companiei“, crede consilierul primului ministru.
Computerul decide
Daniel Țigănilă, co-founder startups.ro, spune că una dintre condițiile prezente în ordonanță („să nu mai fi fost membru al organelor de conducere din cadrul unei întreprinderi“) este discutabilă. „Nu înțeleg această restricție, e ca și cum le-ai tăia din start șansa celor care au și ceva experiență concretă pe lângă spiritul de ințiativă“, afirmă acesta. În plus, Țigănilă crede că evaluarea planurilor de afaceri strict de către aplicația software, prin sistemul de punctare, este problematică. „Înțeleg această măsură prin prisma dorinței de transparență și obiectivitate, dar, din proprie experiență, pot spune că nicio aplicație nu poate clasifica un plan fără o interpretare calitativă și fără o întâlnire face-to-face cu antreprenorul“, explică el.
Alina Coman, Program Officer în cadrul School for Startups, crede că anumite proceduri ulterioare obținerii ajutorului de stat ar putea pune probleme beneficiarilor. „Ne referim la rapoartele care trebuie întocmite, frecvența acestora, nivelul de detaliu și așa mai departe, deoarece acestea consumă resurse care, pentru un antreprenor aflat la început de drum, sunt limitate“, arată ea.
Statul nu este singura sursă de bani pentru afacerile nou-născute. Fonduri oferă și Uniunea Europeană, fiind eligibile pentru finanțare „spin-off“-uri (firme recent înfiinţate sau care urmează să se înfiinţeze pe baza unui rezultat recent obţinut
dintr-un proiect de cercetare al unei organizaţii publice de cercetare sau al unei universităţi) și startup-uri (microîntreprinderi sau întreprinderi mici, cu personalitate juridică, cu o vechime de maximum trei ani în anul depunerii proiectului şi cu maximum 20 de angajaţi).
Pot fi cerute fonduri structurale (în cadrul Programului Operaţional „Creşterea Competitivităţii Economice“) pentru toate domeniile de activitate, cu excepția pescuitului şi acvaculturii, producţiei primare, procesării și marketingului produselor agricole, respectiv sectorul carbonifer. Suma maximă ce poate fi primită este de 200.000 de euro (100.000 de euro pentru sectorul transporturilor). Finanțarea europeană poate reprezenta maximum 90% din valoarea proiectului, restul trebuind să fie asigurat din fonduri proprii. O ultimă condiție este ca proiectul să fie implementat în maximum 15 luni.
Cine și cum finanțează?
O altă sursă de finanțare sau cofinanțare a unei afaceri aflate la început este obținerea unui împrumut. Banca Transilvania, de pildă, oferă creditul StartUp (maximum 35.000 de lei) și creditul StartUp + (maximum 85.000 de lei), ambele pentru până la cinci ani (incluzând o perioadă de grație de șase luni). Banii obținuți se pot garanta cu ipoteci, gajuri, fidejusiuni, polițe de asigurare sau garanții emise de diverse instituții.
Însă modul de finanțare variază, în funcție de specificul afacerii, de personalitatea și de posibilitățile antreprenorului, direcțiile din care pot veni banii fiind foarte diverse. „Dacă întreprinzătorul prețuiește parteneriatul strategic, se poate adresa unui business angel. Dacă vrea să construiască o afacere scalabilă, poate să meargă la un fond de tip „seed“ sau „venture“. Dacă nu vrea să cedeze din companie și are cu ce garanta, poate lua un credit de la bancă. Dacă nu îl deranjează să își ia din timpul de business pentru a urmări cu strictețe rapoartele birocratice, poate să apeleze la fonduri europene sau la ajutoare de stat. Bineînțeles, poate să facă și un mix din sursele menționate“, explică Daniel Țigănilă, de la startups.ro.
Pentru mai multe detalii, vezi prezentarea power point
El spune că ceea ce trebuie să înțeleagă un antreprenor în acest moment este că fonduri există. „Totuși, îi sfătuiesc să nu meargă spre vreuna din sursele de mai sus fără a investi inițial măcar puținii bani proprii (sau obținuți de la rude ori prieteni) și fără să facă măcar un demers concret (respectiv să nu aibă doar o idee sau un plan pe hârtie)“, afirmă Daniel Țigănilă, subliniind că aceasta este cea mai sigură cale de a atrage atenția unui investitor.
În cele mai multe cazuri, existența fondurilor necesare nu garantează succesul afacerii, o știe toată lumea. Astfel încât o importanță deosebită o au, pe lângă sursele de finanțare, locurile în care viitorii oameni de afaceri pot învăța cum să se descurce în lumea businessului. School for Startups (S4S) România este o inițiativă menită să-i ajute pe antreprenorii aflați la început. „Programul se derulează din februarie până în noiembrie 2011, este deschis unui număr de 200 de persoane (100 la București și 100 la Cluj), antreprenori la nivel de startup sau potențiali antreprenori (oameni care au idei de business viabile și doresc să le pună în practică)“, explică Alina Coman, program officer.
Cursurile vor fi susținute de Doug Richard, investitor și om de afaceri din Marea Britanie, care a participat la primele două sezoane din „Dragons’ Den“ (echivalentul britanic al „Arenei Leilor“), de Marius Ghenea și de alți specialiști.
Învățăm să facem afaceri
Costul studiilor la S4S se ridică la 2.500 de euro de persoană, dar Fundația Post-Privatizare a decis să sponsorizeze 80% din această sumă pentru 200 de participanți. Numărul celor înscriși până acum este deja mult mai mare (350 de persoane), din toate colțurile țării.
„Majoritatea celor interesați fac parte din grupa de vârstă 18-29 de ani, dar sunt și foarte multe persoane în grupe de vârstă mai avansate, sunt oameni care au lucrat un timp îndelungat într-un singur loc și acum doresc să pornească pe cont propriu. Domeniile pe care le vizează sunt extrem de variate, de la website-uri de turism sau lifestyle până la abatoare și centre de dezvoltare de software“, dezvăluie Alina Coman.
Nu a fost uitată nici lumea rurală: două proiecte dezvoltate cu finanțare europeană (în total, peste șase milioane de euro) de către Fundația Națională a Tinerilor Manageri (FNTM), Rural Manager (încheiat în mai 2010), de care au beneficiat peste 1.500 de persoane din 18 județe, și Rural Antreprenor (aflat în prezent în desfășurare) au țintit exact stimularea spiritului antreprenorial în zona satului românesc.
Sunt banii de care am vorbit până acum cheltuiți cu folos? Cât de departe și cât de sus vor ajunge tinerii întreprinzători sprijiniți și instruiți de Guvern, de Bruxelles ori de diverse ONG-uri? Doar timpul ne-o va spune.

condiții
Cei care doresc să beneficieze de programul de stimulare guvernamental pentru întreprinzătorii debutanți trebuie să aibă cel mult 35 de ani și să nu mai fi fost vreodată acționar, asociat sau membru al conducerii niciunei companii din spațiul UE. Firmele pot avea maximum cinci asociați și unul sau mai mulți administratori, toți din rândul asociaților.

restricții
Companiile care vor primi spri­­jinul statului trebuie să aibă maximum cinci obiecte de activitate, neputând fi in­cluse intermedieri financiare şi asigurări, tran­zacţii imobiliare, activităţi de jocuri de no­roc şi pariuri, producţie sau comercializare de armament, muniţii, explozibili, tutun, alcool, substanţe aflate sub control naţional, plante, substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope. Ele trebuie să aibă minimum doi angajați și sunt obligate să reinvestească cel puțin 50% din profit.

scutire
Întreprinzătorii debutanți nu vor plăti taxele de înmatriculare la Registrul Comerţului. De asemenea, vor exista scutiri pentru CAS (în limita salariului mediu brut) pentru patru salariați. Statul va putea acorda garanții pentru cel mult 80% din creditele solicitate de noua firmă, dar nu mai mult de 80.000 de euro.

Te-ar putea interesa și: