Studiul arată că apetitul pentru tranzacții rămâne puternic, astfel peste 80% din cei care intenționează să încheie fuziuni şi achiziţii planifică cel puţin o tranzacţie în perioada următoare. Un sfert dintre executivi se aşteaptă la o creștere a oportunităţilor de încheiere a tranzacţiilor în anul următor. De asmenea, companiile încep să se orienteze către tranzacţii de dimensiuni mai mari, astfel că se înregistrează o creştere de cinci ori a numărului de companii care doresc să achiziţioneze active mai mari de un miliard de dolari. 

 "O perioadă prelungită de evoluție economică incertă, cuplată cu fenomenele disruptive de pe anumite piețe, generează un interes puternic pentru fuziuni şi achiziţii. Având în vedere presiunea asupra preţurilor şi ritmul schimbării, creşterea organică, de cele mai multe ori, nu mai este suficientă. Companiile sunt tot mai înclinate să încheie tranzacţii şi să formeze alianţe ca să genereze venituri mai mari. Achizițiile şi alianțele reprezintă, în prezent, trăsăturile cheie ale agendei de creștere din mediul corporate", spune Florin Vasilică, liderul departamentului de Asistenţă în tranzacţii, EY România.

Totodată, tehnologia şi schimbarea preferinţelor consumatorilor stimulează convergenţa sectorială şi accelerează apariţia de noi competitori în cadrul multor industrii, iar acest fapt alimentează dorinţa de a încheia tranzacţii şi de revizuire a activelor. Peste o treime din executivi (37%) se aşteaptă la creșterea vânzărilor forțate în anul următor. Această tendinţă este în acord cu comportamentul companiilor din tot mai multe sectoare care se orientează către alte zone şi își revizuiesc strategia, adesea în vederea vânzării activelor slab performante, potrivit documentului citate. 

"Pe lângă tranzacţii, 40% din companii iau în considerare încheierea de alianţe care să le ajute să facă față impactului transformărilor digitale din mediul de business în care activează. Alianţele sunt tot mai des văzute ca un mijloc prin care poți beneficia de experiența altor companii. Acestea oferă o abordare mai informală, cu riscuri mai scăzute, fapt care permite companiilor să răspundă rapid schimbărilor din piaţă. Companiile pot intra şi ieşi dintr-o alianţă cu mai multă uşurinţă decât dintr-o fuziune sau dintr-o achiziţie", mai spune Florin Vaslică.

Sectoarele în care se înregistrează cel mai puternic apetit pentru achiziţii sunt petrol și gaze (59% din companii plănuiesc cel puţin o tranzacţie), retail și produse de larg consum (59%), energie şi utilităţi (58%), produse industriale (55%) şi sănătate & produse farmaceutice (51%).

În contextul unei creșteri economice încă modeste, companiile caută să-şi îmbunătăţească perspectivele de creștere în afara graniţelor propriei ţări, 74% dintre acestea luând în considerare încheierea de tranzacţii transfrontaliere. Conform rezultatelor studiului, companiile continuă să-şi revizuiască portofoliile şi să evalueze zonele în care operează. Directorii sunt interesați să caute în afara graniţelor zone de creştere solidă pe măsură ce îşi planifică strategiile de investiţii.

Fluxurile tranzacţiilor M&A arată că firmele explorează o varietate de regiuni geografice pentru a identifica oportunități care să le susțină obiectivele strategice. Europa de Vest este din nou prima opțiune în preferințele acestora, companiile căutând să profite de evaluările financiare relativ mai joase şi de finanţările mai ieftine din această regiune. Tendinţa dominanță a investiţiilor externe derulate de China va continua, pe măsură ce firmele chinezeşti caută să investească în active solide legate de proprietatea intelectuală.

Companiile chineze au cheltuit deja peste 100 miliarde dolari în active din afara graniţelor Chinei din februarie 2016 şi până în aprilie 2016 – cea mai mare valoare înregistrată până acum. Principalele cinci destinaţii preferate de investitori sunt: Statele Unite, Marea Britanie, Germania, India şi China.

Perspectivele de creștere robustă din anumite zone stimulează intenţiile legate de fuziuni şi achiziţii – directorii executivi rămân relativ liniştiţi atunci când se pune problema volatilităţii pieţei din primul trimestru al anului 2016. Cu toate astea, există unele motive de îngrijorare. Accentuarea instabilităţii politice globale şi regionale, mai ales în Orientul Mijlociu, peninsula Coreea şi Marea Chinei de Sud, este percepută drept riscul cel mai mare.

Un risc potenţial la adresa mega-tranzacţiilor viitoare (de peste 10 miliarde dolari) este reprezentat de preocuparea directorilor executivi legată de reglementările pieţelor şi ale competiţiei. Această îngrijorare a afectat deja tranzacţiile recente, pe măsură ce autorităţile au devenit tot mai intervenţioniste în cadrul anumitor consolidări mari, din diverse industrii. Companiile vor fi nevoite astfel să se gândească cum ar putea să răspundă unor astfel de provocări, atunci când evaluează consolidări de mari dimensiuni.

Dincolo de aceste preocupări, încrederea în fuziuni şi achiziţii rămâne la un nivel ridicat, iar directorii executivi nu se aşteaptă la riscuri sistemice majore – fapt evidenţiat de sentimentul pozitiv legat de achiziţii şi de numărul de tranzacții care urmează să fie finalizate.

"În acest context, în care consideră economia globală relativ stabilă, executivii trebuie să-şi genereze propriile oportunităţi într-un mediu economic aflat încă într-o prelungită perioadă de creștere modestă. Una dintre provocările cheie pentru aceștia este menținerea unui control strict al costurilor, simultan cu identificarea unor noi surse de venituri. Achiziţiile, la fel ca şi alianţele, sunt listate ca priorități pe agenda de creştere a corporațiilor în viitorul apropiat”, spune Florin Vasilică. 

Conform spuselor sale, România este a treia țară din regiune atât la nivel de număr de tranzacții înregistrate în cursul anului 2015, dar şi în valoare. "Ne așteptăm ca gradul de încredere crescut în economia românească să se reflecte în continuare printr-un apetit susținut de tranzacții și oportunități de investiții în România. Deja asistăm la mutări interesante în anumite sectoare datorate şi unui interes mai mare al antreprenorilor vis-a-vis de tranzacțiile concurenților, precum și al abundenței surselor ieftine de finanțare şi a unui număr mai mare de investitori interesați de țara noastră”, conchide el.