Documentul care instituie starea de război a fost publicat pe pagina oficială a șefului statului ucrainean.

Heiko Maas a afirmat că Franţa şi Germania ar putea să „depună eforturi împreună şi, dacă este necesar, în calitate de mediatori, pentru a evita ca acest conflict să ducă la o criză gravă”.

Potrivit acestuia, tensiunile din jurul Crimeii şi în estul Ucrainei „reprezintă un pericol pentru securitatea Europei şi amândouă (ţările) ne vom angaja să ajungem în cele din urmă la o soluţie politică pe care ar fi trebuit să o găsim de mult timp”, informează Agerpres.

Ambasadorul SUA la ONU, Nikki Haley, a avertizat Rusia asupra faptului că acțiunea de confiscare a celor trei nave ucrainene a fost o „încălcare abuzivă a suveranității Ucrainei” și a cerut Moscovei să reducă tensiunile cauzate de actul său „arogant”.

 „Așa cum a spus de multe ori președintele Trump, SUA ar accepta o relație normală cu Rusia. Dar aceste acțiuni în afara legii continuă să facă imposibil acest lucru”, a declarat Haley.

Ambasadorul rus la ONU Dmitry Polyanskiy a acuzat Ucraina că a planificat incidentul și a sugerat că în spatele lui se află președintele Petro Poroshenko, din cauza scăderii popularității acestuia în rândul alegătorilor în contextul alegerilor de anul viitor pentru președinție, potrivit Reuters.

Rusia a trimis o reacție severă la adresa Ucrainei. Ministerul de Externe rus a transmis, într-un comunicat, că Rusia „va curma cu fermitate orice fel de încercare de încălcare a suveranităţii şi securităţii sale”.

 „Politica Kievului, în coordonare cu Statele Unite şi UE (…) încearcă să provoace un conflict cu Rusia”, susţine MAE rus, avertizând asupra „consecinţelor grave” ale unei astfel de linii.

„Am dori să avertizăm partea ucraineană că politica urmată de Kiev, în coordonare cu SUA şi UE, de a provoca un conflict cu Rusia în apele mărilor Neagră şi Azov poate duce la consecinţe grave”, insistă diplomaţia rusă, citată de TASS.

 

În acelaşi comunicat, MAE rus susţine că Moscova a avertizat în repetate rânduri Kievul şi pe „patronii săi occidentali” despre pericolul generării unei isterii artificiale în jurul Mării Azov şi strâmtorii Kerci.

Referitor la incidentul de duminică, diplomaţia rusă afirmă că a fost vorba de o „provocare” de partea ucraineană, cu scopul de a crea un nou focar de tensiune în această regiune şi a unor pretexte pentru înăsprirea sancţiunilor împotriva Rusiei.

„Toate acestea au avut, se pare, şi scopul de a distrage atenţia de la problemele politice interne din Ucraina”, se mai spune în comunicatul MAE rus, citat de TASS.

 „O confirmare în acest sens este intenţia Kievului de a institui starea excepţională în Ucraina, ceea ce în perspectiva viitoarelor alegeri prezidenţiale din primăvara anului 2019 pare o decizie odioasă”, mai susţine MAE rus, conform Agerpres.

Marele Stat Major al Armatei ucrainene urmează să inițieze mobilizarea parțială, iar starea de război va intra în vigoare de luni, de la ora 14:00 și se va încheia pe data de 25 ianuarie 2019, arată documentul, conform deschide.md.

Forţele navale ucrainene au anunţat duminică seară că Rusia a deschis focul asupra unui grup de nave ucrainene în Marea Neagră, în urma incidentului fiind răniţi şase marinari ucraineni. Navele, arestate de armata rusă, încercau să treacă prin strâmtoarea Kerci pentru a ajunge în Marea Azov, unde se afla destinaţia lor finală, portul Mariupol. Incidentul armat a avut loc după ce trecerea convoiului ucrainean a fost blocată iniţial de un cargou rus plasat sub podul dintre Crimeea şi Rusia, peste strâmtoarea Kerci.

Te-ar putea interesa și: