În această categorie sunt, de pildă, restaurantele. Tot executivul promite că le va plăti până la 45% din leafă celor pe care șefii îi cheamă înapoi din șomaj, informează stirileprotv.ro.

O prelungire necesară

Cu doar câteva zile înainte de încetarea stării de urgență, premierul Ludovic Orban spune că șomajul tehnic este asigurat până la 1 iunie. Și chiar și după această dată, în anumite condiții. Ludovic Orban: „Vom menţine şomajul tehnic numai către angajaţii companiilor din domenii în care se menţin restricţiile. De exemplu, în domeniul spectacolelor, evenimentelor culturale, restaurantelor”.

Situație destul de gravă

Acum, aproape 900.000 de români sunt în șomaj tehnic și încasează cel mult 2.400 de lei pe lună, cât este indemnizația. Cei mai mulți lucrau în fabrici, comerț, hoteluri și restaurante, iar patronii lor cu greu pot estima când îi pot rechema la muncă. Într-o situație mai gravă sunt alți  344.000 de oameni rămași fără loc de muncă. Lor li se adaugă 300.000 de români reveniți din străînătate, care și ei au nevoie de lucru, spune șeful Guvernului. Ludovic Orban: „Estimăm o creştere a numărului de persoane în căutarea unui loc de muncă la 650.000 – 750.000 de cetăţeni în plus faţă de cei care se aflau în plata ajutorului de şomaj”.

Statul va acoperi 45%

„Oamenii trebuie să se întoarcă la lucru, însă capacitatea economiei de a absorbi din nou întreaga forță de muncă nu va mai fi ca înainte de criză. IMM-urile au spus că pentru reinserția profesională e nevoie între 3 și 6 luni, deci nu va fi imediat, veniturile vor fi reduse”, spune și Florin Jianu, președintele Consiliului IMM-urilor. Pentru a încuraja firmele să-și cheme înapoi la lucru angajațîi, iar economia să repornească, premierul promite că statul le va subvenționa salariile. Măsura ar însemna că statul să acopere între 35% și 45% din salariu. Cu o mențiune importantă – banii vor fi dați în funcție de resursele de care dispune bugetul. Pentru acest an, guvernul trebuie să facă rost de 72 de miliarde de lei. Este diferența dintre veniturile pe care estimează că le va avea și cheltuielile pe care le are cu salarii, pensii, ajutoare sociale și – promit autoritățile – cu investițiile în infrastructură.