Polițiștii nu vor mai putea instala radare pe mașinile neinscripționate sau care nu sunt amplasate în locuri vizibile și nu le vor mai putea folosi decât dacă sunt îmbrăcați cu uniforma specifică. Totodată, radarele de tip pistol nu vor mai putea fi folosite la mai mult de zece metri de mașina de poliție. Aceste măsuri sunt incluse într-un proiect de act normativ mai vechi, care a primit în sfârșit în aceste zile votul decisiv al deputaților.

Propunerea legislativă pentru modificarea art. 109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice este cea care vizează schimbarea modului în care se constată încălcarea vitezei legale. Propunerea legislativă are nevoie, pentru a se putea aplica, și de semnătura președintelui țării.

Concret, după cum este prevăzut în propunerea legislativă, constatarea încălcării vitezei legale va putea fi făcută doar de polițiști care poartă uniforme ce au înscrisuri distinctive. În același timp, potrivit inițiativei legislative, aparatele radar vor putea fi instalate doar pe mașini inscripționate și vizibile, iar radarele de tip pistol vor putea fi folosite la cel mult zece metri de mașinile menționate anterior.

„Dispozitivele destinate măsurării vitezei se instalează exclusiv pe autovehicule care prezintă înscrisurile și însemnele distinctive ale poliției rutiere. Dispozitivele mobile, de tip pistol, destinate măsurării vitezei se utilizează la o distanță maximă de 10 metri de autovehiculele care prezintă înscrisurile și însemnele distinctive ale poliției rutiere. Se interzice utilizarea dispozitivelor de măsurare a vitezei din autovehicule care nu prezintă înscrisurile și însemnele distinctive, de către polițiști care nu poartă uniforme, cu înscrisuri și însemne distinctive(…) şi care nu sunt amplasate în locuri vizibile”, este precizat în propunerea legislativă.

Această propunere de modificare a legislației rutiere nu este deloc nouă. Mai exact, propunerea legislativă a fost pusă în dezbaterea Senatului în 2017, a trecut de votul Parlamentului în anul următor, dar a fost trimisă de președintele țării la Curtea Constituțională a României, care a declarat-o parțial neconstituțională, iar azi a fost adoptată din nou de deputați.

 

Te-ar putea interesa și: