Comisia Permanentă a Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR) și-a transmis punctul de vedere privind  cererea de „apărare a independenței autorității judecătorești în ansamblul său”.

Reacția UNBR

„În virtutea rolului său de apărare a profesiei de avocat, prin comunicatele din 18 și 21 decembrie 2020, UNBR a supus atenției societății și factorilor de decizie (inclusiv CSM) anumite anomalii din cadrul anchetei penale, care au atras proteste din partea avocaților și o poziție critica chiar din partea unor magistrați. Aceste aspecte ale anchetei, evidențiate în dosarul „Băneasa”, încalcă principii ale statului de drept, precum secretul profesional, egalitatea de arme, dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil al cetățeanului. În plus, discordanța radicală între cele două hotărâri judecătorești în acest caz este de natură a afecta încrederea în justiție.”, se precizează în comunicat.

„De aceea, aspectele invocate de UNBR în comunicările sale reprezintă chestiuni de interes public și nu pot fi supuse unei restricții privind libertatea de exprimare, indiferent de stadiul procesului. După cum a constatat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în nenumărate cazuri, publicul are un interes legitim legat de furnizarea și disponibilitatea informațiilor referitoare la procedura penală iar observațiile legate de funcționarea puterii judecătorești sunt chestiuni de interes public. Cu toate acestea, UNBR a așteptat până la pronunțarea hotărârii definitive pentru a-și exprima punctul de vedere asupra acestor chestiuni de interes public, astfel încât în niciun caz nu se poate pune problema afectării independenței autorității judecătorești în ansamblul său.”, a precizat Comisia UNBR.

Hotărârea ÎCCJ a produs un șoc în lumea juridică

„În cererea de apărare a independenței puterii judecătorești din 21.12.2020, se încearcă acreditarea în mod fals a ideii că scopul demersurilor UNBR ar fi intimidarea pe viitor a magistraților în cazul pronunțării unor soluții nefavorabile reprezentanților categoriei profesionale a avocaților. Este însă evident că Hotărârea ÎCCJ a produs un șoc în lumea juridică, nu numai cea a avocaților, chiar din momentul pronunțării acesteia. Or, acest șoc a fost provocat nu de condamnarea unui avocat (care nu e nici pe departe o premieră) ci de discordanța radicală dintre cele două hotărâri judecătorești. Iar pentru avocați, impactul a fost cu atât mai mare cu cât prima instanță îl achitase pe avocat, constatând că faptele imputate reprezintă de fapt exercițiu normal al profesiei.”, se arată în reacția Uniunii Baroului.

„Hotărârea pronunțată de instanța Înaltei Curți în cazul de față a atras reacții întrucât ar putea avea un impact negativ considerabil asupra abordării rolului avocatului în proces, prin identificarea acestuia cu clientul său. Acestea sunt motivele reale și evidente care au atras reacția UNBR și protestele avocaților, nu condamnarea unui avocat. Considerăm că și în lipsa motivării hotărârii de condamnare, la dosarul cauzei există o bază factuală suficientă pentru libera exprimare a UNBR și a Barourilor, în calitate de organisme cu rol de apărare a profesiei împotriva unor practici care încalcă drepturi ale avocaților și alte drepturi fundamentale.”, potrivit Uniunii Baroului.