Declaraţia ministrului Economiei, Lucian Bode, a fost făcută pentru Agerpres. Agenţia de ştiri menţionează că cele trei variante de lucru sunt: posibilitatea investitorilor privaţi de a se implica în proiect şi cu tehnologie şi echipamente, oprirea proiectului şi reluarea procedurii de la zero, respectiv construcţia reactorului 3, lucrările celui de-al patrulea reactor urmând a fi conservate.

Lucrările la centrala nuclearelectrică de la Cernavodă au început în anii ’80, planurile vizând construcţia a 5 grupuri. Primul reactor a fost pus în funcţiune în anul 1996 şi are o putere instalată de 706 MW. Cel de-al doilea grup a intrat în exploatare în toamna anului 2007. Cele două grupuri asigură aproximativ 18% din consumul naţional de energie electrică.

În toamna anului 2007, guvernul de atunci a anunţat că în România se va construi o nouă centrală nucleară, iar la Cernavodă din cele 5 grupuri se vor pune în funcţiune doar 4.

Societatea de stat Nuclearelectrica, operatorul  centralei de la Cernavodă, a selectat şase investitori privaţi care şi-au arătat interesul pentru construcţia grupurilor 3 şi 4. Cei şase investitori selectaţi iniţial au fost  Arcelor Mittal România care va deține 6,2 din acțiunile viitoarei companii, Grupul CEZ Republica Cehă – 9,15%, ENEL Italia – 9,15%, GDF Suez – 9,15%, Iberdrola Spania – 6,2% și RWE Germania – 9,15%, în condițiile în care statul roman deținea 51% din acțiuni.

La finele anului 2010, grupul CEZ a anunţat că se retrage din proiect, acţiunile care îi reveneau fiind cumpărate de către statul român. Ulterior, la începutul anului trecut, s-au retras din proiect şi GDF Suez, Iberdrola şi RWE Germania, astfel că statul român a ajuns să deţină aproximativ 84% din acţiunile EnergoNuclear, compania de proiect pentru grupurile 3 şi 4. Ceilalţi acţionari ai companiei sunt Arcelor Mittal România şi grupul italian Enel. Conform calendarului iniţial, cele două grupuri urmau să fie puse în funcţiune în 2015, respectiv 2016.
Ce planuri are noul ministru al Economiei

“În acest moment, analizăm trei variante de lucru în privinţa realizării reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. Una dintre ele este modificarea unor condiţii şi prelungirea procesului de selecţie a companiilor interesate de proiect, pentru a da acestora posibilitatea să se implice prin componenta tehnologie şi echipamente. O altă variantă ar lua în calcul oprirea proiectului şi reluarea procedurii de la zero”, a declarat ministrul Economiei, Lucian Bode, citat de Agerpres.

De asemenea, el a precizat că ia în calcul opţiunea realizării unui singur reactor la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă. “Ne gândim şi la realizarea unui singur reactor – reactorul 3, ca o a treia soluţie”, a spus ministrul Economiei.

Oficialul a subliniat că varianta prelungirii procesului şi modificarea condiţiilor este soluţia oportună în privinţa realizării proiectului. “Eu cred că cea mai oportună variantă este cea care vizează prelungirea procesului şi modificarea condiţiilor, pentru că celelalte, cum ar fi reluarea procedurilor, presupun timp, iar noi nu avem mult timp la dispoziţie”, a adăugat Bode.

Potrivit oficialului, până în prezent au fost achiziţionate caietele de sarcini de către două companii, din China şi din Coreea de Sud, iar până în 15 martie va exista o situaţie finală a întregului proces.