”Este un proiect curajos, care va revoluţiona politica acestor magazine. Nu va fi uşor, este o provocare. La început, am crezut că este doar un proiect populist, propus de cineva doar ca să dea bine”, a spus Simona Man, care şi-a exprimat admiraţia pentru ”îndârjirea” parlamentarilor pentru a pune proiectul în practică.

Ea a adăugat că pentru acreditarea unui produs românesc tradiţional este nevoie de un întreg parcurs, care implică şi costuri semnificative. ”Am convingerea că cei care depun aceste proiecte sunt şi foarte responsabili. Probabil şi de aici produsele au devenit credibile, care au confirmat pe piaţă”.

Referitor la legislaţia din domeniu, irlandezul Peter Hurley, fondator al Asociaţiei Interculturale de Tradiţii, a spus că aceasta generează o obligaţie binevenită. ”Kaufland şi Liddle au accesat 900 de milioane de euro din Banca Mondială pentru expansiunile lor în Europa de Est şi Centrală. Eu nu ştiu dacă Banca Mondială este o bancă publică sau privată, dar cu siguranţă are un rol social. Şi atunci beneficiarii ar trebui să aibă un rol social în felul în care folosesc această investiţie. O iniţiativă care pune mai multă presiune pe ei este foarte binevenită”, a declarant irlandezul.

El s-a referit şi la producţia din România, care în viziunea lui reprezintă ”plămânii ţării”. ”Nici nu se fac sondaje în domeniul rural. Este ca şi când o jumătate de ţară nu ar exista, dar, de fapt, asta e cea mai importantă parte”, a spus Hurley.

Simona Man a mai declarat că în elaborarea politicilor şi strategiilor, ministerul este atent la fermieri. ”Avem un dialog foarte bun cu fermierii. Tot ceea ce încercăm să facem este să- sprijinim, pentru ca ei să se poată dezvolta. Şi prin programele pe care le are PNDR (Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, n.r.). Sunt programe care îi ajută pe cei din lanţul scurt să se dezvolte”, a spus secretarul de stat în MADR.

Ea a adăugat că o prioritate ”zero” în acest moment este cadastrarea României. ”Există şi fonduri şi se lucrează la acest proiect, se insită foarte mult. Dar, până când se va rezolva această problemă a cadastrării, există formula prin care se vor putea accesa (programele, n.r.), chiar dacă aceste cadastrări nu sunt făcute în acest moment”, a adăugat Simona Man, răspunzând unei întrebări ce i-a fost adresată de un participant la conferinţă.

Simona Man a mai vorbit despre retincenţa românilor faţă de înfiinţarea unor cooperative, cauzată de ”sechele” pe care le au de dinainte de 1990. ”Oamenii au senzaţia că vrea cineva să le ia pământul. Probabil că va trebui mult mai mult explicat faptul că într-o cooperativă lucrurile ar fi mult mai benefice, iar proiectele ar prinde altfel contur şi fiecare ar avea de câştigat. Nu putem să îi obligăm”, a explicat ea.

Într-o altă intervenţie, Peter Hurley a spus că în actualul PNDR există 16 milioane de euro pentru cooperare, deşi calculele ar arăta că sunt necesari 400 de milioane de euro pentru cinci ani. ”Se închide o fereastră pentru sate. Se închide definitiv. Un sat viu este ca un organism viu. Are nevoie de alimente. Acum, moare de foame”, a declarat el.

Pe de altă parte, Simona Man a spus că există ”instrumente, măsuri şi bani”, dar oamenii nu pot fi forţaţi.

”Eu nu mă îndoiesc de buna intenţie din cadrul specific MADR. Tot timpul am văzut că există o dispoziţie spre a dialoga. Ministerul Agriculturii ar putea fi un model pentru multe alte ministere. Totuşi, mi se pare că s-a evitat în a adresa cea mai mare problemă în România de 25 de ani – de fragmentare”, a declarat Peter Hurley.

Irlandezul a prezentat un scaun din lemn cu trei picioare, pe care l-a prezentat şi la minister. El a explicat că scaunul este la fel ca statul român, cu trei picioare: unul spiritual, reprezentat de Biserică, şcoală şi educaţie, unul administrativ şi un al treilea, care acum lipseşte – agroeconomia locală.

”Avem nevoie de un efort. Să cresc din nou acest picior, pentru că fără el, eu nu cred că în cinci ani o să mai avem ce discuta. Aveam impresia că am făcut ceva cu lansarea acestui proiect. Este foarte bine, sunt paşii spre ceva, dar lipseşte ceva. Cum să dezvoltăm un sens economic pentru cei 87% dintre cei implicaţi în zone rurale. Cum să facă viaţa lor suportabilă din pucntul de vedere al speranţei pentru ziua de mâine. De ce fac ceeea ce fac dacă nu am cui să comercializez acest produs”, a mai spus Peter Hurley, adăugând că acum este momentul pentru o iniţiativă în acest sens, în PNDR. 

Conferinţa ThinkFood ”Pe Româneşte” are loc, miercuri, la Impact Hub, Băcănia Veche din Capitală. Potrivit organizatorilor, discuţiile vizează ”dictatura alimentului românesc, între hipsterie urbană, identitate naţională şi strategie de marcom, despre lanţul trofic al «produsului românesc», de la producţie,  colectare, desfacere, finanţare şi comunicare, dar şi iniţiative legislative,  perspective identitare şi antreprenoriat în agricultură”. 

Evenimentele ThinkFood reprezintă o platformă care angrenează în dezbateri şi conversaţii consumatorul şi actorii relevanţi din lanţul trofic alimentar, pentru a oferi informaţii şi perspective actuale, complexe sau doar neaşteptate asupra alimentelor şi alimentaţiei.