Aici Ștefan Petriceicu a ocupat demnitatea de staroste de Zwolin. El şi fiii surorii sale, Ion şi Nicolae Hîjdeu, împreună cu o seamă dintre oamenii săi, cum ar fi Apostol Catargiu, Grigore Hăbăşescu, Vasile Turcul şi Iacob Halipinschi (Halepliul), au primit, în 1676, cetățenie polonă, fiind acceptaţi în rândurile nobilimii poloneze.
Ștefan Petriceicu cumpără şi arendează moşiile Zarajskie, Koniuszek, Lonswice, Mosciska şi Olszanik, situate în zona Liowului. Totodată, Seimul polon a votat, pentru fostul domn al Moldovei un venit anual, ce urma să-i fie achitat din tezaurul statului, în valoare de 20.000 de zloţi, însă Petriceicu va primi foarte rar aceşti bani.
Ștefan Petriceicu a domnit de trei ori în Moldova: august 1672 – noiembrie 1673; februarie 1674; noiembrie 1683 – martie 1684.
Ales ca domn, de către marea boierime în locul lui Gheorghe Duca, până la urcarea sa pe tron avusese rangul de mare clucer în Sfatul domnesc al ţării.
Citește și Laiotă ăl Bătrân îl traduce cu turcii pe binefăcătorul său Ștefan cel Mare
La început, a luat parte, alături de turci, la războiul dus de aceştia împotriva polonezilor, în Podolia, participând la asedierea şi cucerirea Cameniţei în1672.
Din luna aprilie 1673, când reizbucneşte conflictul polono-turc la curţile marilor puteri europene se ştia, deja, că Petriceicu Vodă intenţiona să pornească la război alături de Polonia, scrie moldovenii.md.
La 11 noiembrie 1673, are loc bătălia de la Hotin, dintre 40.000 de poloni, conduşi de Sobieski, şi 60.000 de turci. În mijlocul luptei, Ștefan Petriceicu îi părăsește fățiș pe turci, care pierd marea bătălie și se retrag în cea mai mare parte peste Dunăre.
Cel mai de seamă descendent al său a fost cunoscutul învăţat şi scriitor Bogdan Petriceicu Haşdeu (foto).
Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric
