Kremlinul a respins diplomația pe tema arestării lui Alexei Navalnîi, a afirmat șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, înaintea unei reuniuni.

Înaintea unei reuniuni ministeriale pe tema sancțiunilor, șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a declarat că Rusiei trebuie să i se riposteze printr-o acțiune “unită și hotărâtă“ cu privire la arestarea liderului opoziției Alexei Navalnîi, relatează THE GUARDIAN.

Borrell, fost ministru de externe al Spaniei, care a fost dur criticat pentru că ar fi fost umilit la o conferință de presă susţinută în cursul acestei luni, la Moscova, împreună cu omologul său rus, Serghei Lavrov, a declarat că Kremlinul a respins soluționarea diplomatică a crizei.

„Rusia optează pentru confruntări cu UE”

Luni, înaintea unei reuniuni cu miniștrii de externe din UE, programată la Bruxelles, unde o serie de state membre ar urma să pledeze pentru sancționarea unor persoane în privința încălcării drepturilor omului, Borrell a lăsat să se vadă o înăsprire a poziției sale.

“Este clar că Rusia optează pentru confruntări cu UE. În cazul lui Navalnîi, refuzul este clar în materie de tratative, inclusiv prin refuzul de a ține cont de verdictele Curții Europene pentru Drepturile Omului” (CEDO), a spus el. “Discuția cu miniștrii de externe va fi importantă în privința reacției noastre la incident, iar eu sper că o vom face într-un mod unitar și hotărât“. Condamnarea lui Navalnîi la doi ani și jumătate de închisoare pentru încălcarea eliberării sale condiționate, în timp ce el se afla în Germania pentru a-și reveni după tentativa de asasinat la adresa sa, a fost confirmată vineri de o curte de apel din Rusia.

Rusia nu va ține cont de verdictul CEDO

Rusia a anunțat că nu va ține cont de verdictul CEDO, potrivit căruia Navalnîi ar trebui eliberat din închisoare din cauză că viața i-ar fi pusă în pericol, deși guvernului i s-a cerut să-l respecte având în vedere că țara este membră a Consiliului Europei.

Kremlinul a ripostat afirmând că verdictul reprezintă un “cras și revoltător amestec în problemele juridice ale unui stat suveran”.

Cei 27 de șefi de stat și de guvern urmează să pună în discuție relațiile organizației cu Rusia la un summit programat luna viitoare, dar, în prezent, se fac simțite tot mai multe presiuni, atât pe plan intern, cât și pe plan extern, pentru ca organizația să reacționeze.

Duminică, miniștri și ambsadori ai statelor membre s-au întâlnit cu Leonid Volkov și Ivan Jdanov, șefi ai fundației lui Navalnîi pentru combaterea corupției.

Gabrielius Landsbergis, ministul de externe al Lituaniei, a declarat că există probe clare pentru ca sancțiunile să aibă un impact solid. În acest an, UE a adoptat un document cunoscut sub numele de Magnițki Act, care permite înghețarea activelor și interdicții de călătorie pentru persoane care s-au făcut vinovate de încălcarea drepturilor omului.

“Nu putem să ne facem că nu vedem grava încălcare de către Rusia a drepturilor omului. Amenințările continui din partea autorităților ruse vizând ruperea relațiilor cu UE, brutalitatea poliției și a armatei la adresa presei, la adresa apărătorilor drepturilor omului și la adresa societății civile relevă teama de schimbare a regimului. Cu cât sancțiunile împotriva apropiaților Kremlinului vor fi mai mari, cu atât ele au șanse să aibă efect”.

Ministrul german de externe, Heiko Maas, a subliniat: “Sunt în favoarea unor pregătiri menite să sporească sancțiunile împotriva anumitor indivizi. În același timp, trebuie să găsim niște căi de comunicare cu Rusia”.

I s-a cerut demisia lui Borrell

La începutul acestei luni, lui Borrell i s-a cerut să demisioneze, având în vedere că el nu a ripostat în fața declarațiilor pe care ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, le-a făcut în timpul conferinței de presă, declarații potrivit cărora UE ar fi fost  “un partener pe care nu te poți baza“. În schimb, Borrell și-a exprimat speranța ca vaccinul Sputnik V să fie aprobat pentru a putea fi folosit în UE.  

La puțin timp după eveniment, trei diplomați din state membre ale UE au fost expulzați din Rusia pe motiv că ar fi participat la protestele împotriva încarcerării lui Navalnîi.

Deși cu întârziere. Borrell a criticat “agresiva” conferință de presă la care a participat și expulzările, dar europarlamentarii și-au exprimat temeri legate de slăbiciunea manifestată de el în calitate de lider. În 2019, Borrell a calificat reuniunile minștrilor de externe drept o “vale a plângerii”, care dispune de o “foarte mică marjă de influență în problemele de nivel mondial“.