Nicio țară care a introdus taxe sectoriale pe activele bancare nu a avut de câștigat, iar costurile s-au dovedit a fi, în timp, mult mai mari decât încasările statului, pe termen scurt. Este una dintre concluziile trase de trei dintre cei mai importanți bnacheri din România, la o conferință de profil.

Mai mult, explică aceștia, dacă facem un exercițiu de imaginație și am duce taxa pe lăcomie undeva în perioada crizei din 2008-2010, am afla că, cel mai probabil, parte dintre bănci ar fi ales să părăsească România, cu efecte crunte asupra economiei locale.

Sergiu Oprescu, președintele ARB, consideră că pachetul de legi care reglementează relația dintre bănci și clienți, împreună cu ordonanța de urgență care introduce “taxa pe lăcomie”, formează o furtună perfectă care ne va duce direct în recesiune.

Această taxă pur și simplu nu este sustenabilă. Profitul mediu al băncilor este de 0,44%, raportat la active iar tu, stat,  vrei să taxezi cu 1,2%, adică de trei ori profitul. Devine evident că taxa aceasta nu este sustenabilă. Noi pur și simplu nu am putut previziona o asemenea decizie. Este foarte aproape de conceputul de impreviziune. Predictibilitatea și mai ales impactul lipsei de predictibilitate este uriaș și foarte greu de reparat. Nu avem timp să reparăm… Se creează premizele unei furtuni perfecte. Doar ordonanța singură este suficientă ca să creeze tsunami-ul de care discutăm. Pentru economie, creează o furtună perfectă. Este o ordonanță care cheamă criza!”, a spus Oprescu.

La rândul său, Sergiu Manea, președintele BCR, a spus că taxa este nesustenabilă, motiv pentru care nu ar trebui să existe.

“ Taxa așa cum este astăzi construită, defapt nu este sustenabilă. Iar Codul Fiscal spune clar că orice taxă trebuie să fie sustenabilă în condiții normale.”, a spus Manea.

Directorul Banca Transilvania, Omer Tetik, a dat și un exemplu concret în ceea ce privește impactul taxei asupra băncilor.

 

“ Voiam să renovăm sute de agenții de filiale. Am oprit acest plan din cauza contextului legislativ. Era vorba despre sute de mii de euro care mergeau către firme din teritoriu, care aveau nevoie de acești bani”, a spus Tetik.

 

Florin Dănescu, directorul executiv al ARB, a arătat că noua taxă va determina nu doar băncile ci și companiile din alte domenii (ale căror costuri de finanțare vor crește) să își schimbe planurile de investiții.

“Impactul imediat al taxei este de reflectare asupra propriului tip de raționalitate. Va duce la o revizuire a planurilor de investiții. Următorul pas este scăderea încrederii în economie și scăderea încrederii consumatorilor. „, a spus Dănescu.

La finalul anului trecut, Guvernul a adoptat, prin OUG, introducerea unei taxe unice în Europa care presupune ca băncilă să achite o sumă de bani în condițiile în care indicele ROBOR depășește 2%.