Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis miercuri să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an şi să păstreze nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Potrivit unui comunicat al băncii centrale, în şedinţa de miercuri, CA a mai luat hotărârea de a menţine rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,5% pe an şi rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,5% pe an.

BNR semnalează că rata anuală a inflaţiei IPC a scăzut în luna septembrie la 3,5%, de la 3,9% în luna august, revenind astfel la limita de sus a intervalului de variaţie al ţintei. Evoluţia s-a datorat în principal diminuării accentuate a dinamicii anuale a preţurilor alimentare volatile şi a celei a preţului combustibililor. Faţă de finalul trimestrului anterior, când s-a situat la 3,8%, rata anuală a inflaţiei s-a redus astfel uşor peste aşteptări. Descreşterea ei s-a datorat scăderilor de dinamică consemnate de preţurile legumelor, preţurile administrate şi de preţul combustibililor.

„Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC preţurile administrate, volatile, ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice) a continuat să crească în trimestrul III, deşi mai lent decât s-a anticipat, urcând de la 3,3 la sută în iunie, la 3,4 la sută în septembrie. Avansul a reflectat influenţe opuse venite din majorarea preţurilor internaţionale ale unor produse agroalimentare, respectiv din reducerea tarifelor serviciilor de telecomunicaţii, suprapuse presiunilor inflaţioniste semnificative pe partea cererii şi a costurilor salariale”, menţionează BNR în comunicat.

Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC a continuat să scadă în septembrie până la 3,8%, de la 3,9% în august, iar rata medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum s-a redus la 3,9%, de la valoarea de 4% consemnată în intervalul iulie-august.

„Noile date statistice privind creşterea economică în trimestrul II 2019 confirmă decelerarea uşoară a PIB real, la 4,4 la sută, de la 5 la sută în trimestrul anterior (variaţii anuale). Potrivit datelor revizuite, contribuţia consumului gospodăriilor populaţiei a rămas majoritară, fiind urmată de cea a formării brute de capital fix. În comparaţie cu versiunea anterioară, exportul net şi-a redus aportul negativ la dinamica PIB, în contextul restrângerii mai accentuate a ecartului nefavorabil dintre dinamica exporturilor de bunuri şi servicii şi cea a importurilor. Evoluţia s-a regăsit şi în temperarea ritmului anual de creştere a soldului negativ al balanţei comerciale. Dinamica anuală a deficitului de cont curent a rămas totuşi la nivelul trimestrului anterior, pe fondul deteriorării semnificative a balanţei veniturilor primare şi a celei a veniturilor secundare”, precizează BNR.

Potrivit sursei citate, cele mai recente date statistice evidenţiază evoluţii mixte în sfera consumului, investiţiilor şi producţiei în intervalul iulie-august: dinamizarea vânzărilor cu amănuntul concomitent cu slăbirea ritmului anual de creştere a serviciilor prestate populaţiei comparativ cu cel înregistrat în trimestrul II, intensificarea activităţii în sectorul construcţii, dar şi amplificarea contracţiei producţiei industriale, îndeosebi pe seama segmentului prelucrător.

Creditul acordat sectorului privat şi-a temperat uşor creşterea în luna septembrie, la 7,7%, de la 8% în august. Pe ansamblul trimestrului III, dinamica lui medie a crescut totuşi la 7,9%, de la 7,5% în trimestrul anterior. Ponderea în total credit a componentei în lei a continuat să se majoreze, ajungând în septembrie la nivelul de 66,6%, faţă de 65,4% în aceeaşi lună a anului trecut (de la un minimum de 35,6% în mai 2012).

„În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia noiembrie 2019, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile. Noua prognoză relevă perspectiva plasării ratei anuale a inflaţiei uşor deasupra intervalului ţintei la finele anului curent, urmată de revenirea şi menţinerea acesteia în jumătatea superioară a intervalului, până la finele orizontului prognozei, pe o traiectorie inferioară celei previzionate anterior . Incertitudini şi riscuri crescute la adresa perspectivei inflaţiei decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, mai ales în contextul calendarului electoral 2019-2020, iar nivelul şi tendinţa deficitului de cont curent rămân preocupante. Incertitudini sporite generează şi slăbirea tot mai evidentă a economiei zonei euro şi a celei globale, precum şi creşterea riscurilor la adresa perspectivei acestora, în contextul războiului comercial şi al Brexit. Deosebit de relevante sunt deciziile de relaxare ale politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune”, se mai subliniază în comunicat.

Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condiţiile păstrării stabilităţii financiare. Consiliul de administraţie subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor eventuale evoluţii adverse, se mai arată în comunicat.

Te-ar putea interesa și: