Documentul este semnat de ministrul francez de interne, Claude Guéant, şi de cel german, Hans-Peter Friedrich, care intenţionează să explice poziţia lor omologilor europeni în cursul reuniunii prevăzute să se desfăşoare la 26 aprilie la Luxemburg.

Această luare de poziţie scoate în evidenţă solicitările şefului statului francez, Nicolas Sarkozy, candidat la prezidenţialele ce vor avea loc duminică, şi caută să demonstreze că sunt împărtăşite de guvernul de la Berlin, a explicat pentru AFP o sursă apropiată părţii franceze.

‘Schengen este în vigoare din 1995, adică de 17 ani. 17 ani şi nu funcţionează’, a afirmat în luna martie preşedintele candidat la propria succesiune.

‘Avem nevoie de un mecanism de compensare pentru cazul în care un stat membru, în pofida ajutorului ce i-a fost acordat, se dovedeşte incapabil să-şi asigure obligaţiile cu titlu de protejare a frontierelor externe al UE’, se arată în scrisoarea franco-germană.

Cele două guverne reclamă ‘posibilitatea, în ultimă instanţă, de a reintroduce controlul la frontierele interne pentru o perioadă care să nu depăşească 30 de zile’ în cadrul acestui ‘nou mecanism’ integrat sub forma ‘amendamentelor la codul de frontieră Schengen’.

‘La finalul celor 30 de zile, Comisia Europeană va trebui să recomande Consiliului menţinerea sau întreruperea controlului la frontierele interne’, se mai precizează în document.

‘Decizia ar aparţine’, însă, Consiliului (de miniştri), insistă ei.

Parisul şi Berlinul caută să redimensioneze astfel rolul Comisiei care, acuză ei, ‘şi-a atribuit facultatea de a decide în ce priveşte reintroducerea temporară a controlului la frontiere în caz de ameninţare a securităţii sau ordinii publice’.

‘Această prerogativă ţine de suveranitatea naţională (…) şi reprezintă un punct ce nu se negociază’, mai avertizează cei doi demnitari.

Acordul Schengen, intrat în vigoare în 1985, a fost semnat iniţial sub forma unei convenţii interguvernamentale între ţările participante. Din 1997, el a fost integrat tratatului Uniunii Europene, iar modificările de fond ar necesita redeschiderea acestuia, aprobarea de către toate statele membre ale UE şi ratificarea ulterioară.
SURSA: Agerpres