Înglobarea pensiilor militare în legea privind pensiile de serviciu, un abuz legislativ

Preşedintele Comisiei pentru afaceri europene, Vasile Dîncu, fost ministru al Apărării, a afirmat miercuri că este un „abuz legislativ” înglobarea pensiilor militare în legea privind pensiile de serviciu, care a fost adoptată de Senat.

„Astăzi avem o coincidenţă istorică, nu ştiu cât de fericită sau nefericită. Astăzi, în Senatul României s-a votat o modificare a legii pensiilor de serviciu, pe care unii le numesc pensii speciale, înglobându-se, din nefericire, în aceste aşa-numite pensii speciale şi pensiile militare, lucru care, după părerea mea, este un abuz de înţelegere şi, în acelaşi timp, în cazul acesta devine un abuz legislativ”, a precizat Dîncu la o masă rotundă cu tema „Pensiile militare în Uniunea Europeană şi în NATO”.

Statul manifestă o miopie strategică

În opinia lui, acest lucru se întâmplă şi pentru că statul român a manifestat „o miopie strategică” în ultimii ani, luându-se decizii importante sub „presiunea unor bani pe care trebuie să-i luăm de la UE”.

„Aceste lucruri se întâmplă cred şi pentru că statul nostru, în ultimii ani, manifestă o miopie strategică, o lipsă de gândire strategică, încât suntem obligaţi de foarte multe ori să luăm decizii foarte importante sub presiunea unor bani pe care trebuie să-i luăm de la Uniunea Europeană sau sub presiunea unor promisiuni pe care unii le fac şi după aceea trebuie toţi ceilalţi să rezolvăm această problemă (…).

Am observat şi în dezbaterea de astăzi, din Senat, o mare necunoaştere în ceea ce priveşte realitatea privind pensiile militare. Modul în care pensiile militarilor erau introduse într-o clasă a privilegiaţilor fără să se ţină cont de realitate.

Foarte mulţi care s-au opus iniţiativei de astăzi spuneau că militarii se pensionează la 43 de ani, că militarii nu au contribuţii la obligaţiile sociale, ceea ce înseamnă că trebuie să spunem lucrurilor pe nume şi să arătăm ceea ce cred că este foarte important, respectul pentru profesia de militar şi pentru Armata României.

Astăzi, 80% dintre oameni au încredere în Armata României, ceea ce facem noi, însă, de foarte multe ori, din necunoaştere sau unii printr-o greşită înţelegere sau pentru capital politic, este să încercăm să dinamităm puţinele puncte de încredere şi solidaritate, în jurul cărora se poate să adunăm ceva în ceea ce priveşte coeziunea socială”, a punctat Vasile Dîncu.

Dezbateri pentru revizuirea Constituției

În context, vicepreşedintele Senatului, social-democratul Robert Cazanciuc, a vorbit despre necesitatea revizuirii Constituţiei, pentru că aceasta are nevoie de anumite de clarificări, iar unele dintre ele s-ar putea referi şi la Armată.

„Am avut de foarte multe ori discuţii despre legea fundamentală, ce ar trebui să fie în Constituţie, ce să caute în Constituţie, chiar acum doi ani de zile, când am făcut 30 de ani cu această Constituţie, noi, ca ţară, am făcut o dezbatere şi am întrebat, într-un cerc de 20 de oameni, cum a evoluat ţara din diverse perspective, dacă această lege fundamentală a influenţat sau nu în bine mersul ţării româneşti.

O să continuăm aceste dezbateri pentru momentul unei revizuiri a Constituţiei. Pentru că acest moment va veni. Viaţa din ultimii 30 de ani a arătat că e nevoie de anumite clarificări, unele dintre ele s-ar putea să se refere şi la Armată. De ce nu, să se refere la statutul cadrelor militare, să se refere la militari (…). Aşa că în tot răul este şi un bine, până la urmă. Această discuţie aproape nesfârşită despre pensii trebuie să aibă şi câteva părţi bune (…).

Cred că e foarte important să găsim în Parlament acele formule potrivite, pentru ca această carieră militară să fie una stabilă, predictibilă (…). Legea nu e făcută să încurce, e făcută să ne ajute. Dar dacă legea e făcută de către cei care pierd contactul cu realitatea, ne încurcă”, a transmis Cazanciuc.

Există o linie roșie peste care nu putem să trecem

El a adăugat că angajamentele europene trebuie respectate, însă nu cu riscul de a lăsa ţara „fără niciun fel de apărare”.

„Prin natura poziţiei în Senat, în ultimul timp am participat la mai multe dezbateri nepublice legate de soluţii pe care noi le avem în momentul de faţă pentru a respecta angajamentele europene, dar pentru a nu lăsa ţara fără niciun fel de apărare.

Pentru că, într-adevăr, acest proiect major pe care Bruxelles-ul l-a făcut pentru a sprijini ţările să iasă din criza de după pandemie, nu să se înfunde mai rău ţările. Or, dacă noi facem o lege pentru a respecta litera şi nu a înţelege contextul în care ne aflăm, cu siguranţă vom greşi. Am asistat cu multă bucurie la discuţii politice transpartinice, în care toată lumea a fost de acord.

Există o linie roşie peste care nu putem să trecem sub nicio formă, trebuie doar să ştim foarte bine ce vrem şi mai ales de ce vrem acest lucru”, a susţinut Cazanciuc.

Legea ne oferă ocazia să putem găsi soluții

Vicepreşedintele Senatului a subliniat că această lege a pensiilor de serviciu oferă ocazia de a găsi soluţii pentru a corecta „inechităţile care s-au acumulat de-a lungul timpului”, excese normative care au stârnit furia populară împotriva pensiilor foarte mari, aflate în plată.

„S-a vorbit foarte mult, am aflat şi eu cu această ocazie din aceste discuţii, cât de mici sunt pensiile multora dintre pensionarii din Armată.

Nu s-a pus vreodată problema să se atingă cineva de acele pensii, din contră. Am întrebat cât ar trebui să fie o pensie decentă pentru un ofiţer al Armatei române, care a ieşit la pensie acum 30 de ani, acum 20 de ani sau acum 10 ani. Pentru că, până la urmă, această lege ne oferă ocazia să putem găsi soluţii pentru a corecta inechităţile care s-au acumulat de-a lungul timpului şi să corectăm şi lucrurile care s-au făcut mai degrabă din interese mai mici, decât mai mari.

Pentru că excesele normative de-a lungul timpului au adus astăzi o furie populară împotriva pensiilor foarte mari, aflate astăzi în plată, furie care este de înţeles, dar nu se referă la militari”, a menţionat Cazanciuc.

La eveniment participă parlamentari şi reprezentanţi ai asociaţiilor militare.