De cand a fost anuntat de Facebook ca proiect de moneda digitala, LIBRA a facut valuri. Voi incerca mai jos sa ofer unele argumente privind trepidatiile induse de acest proiect, scrie Daniel Dăianu, fost membru în CA la Banca Națională a României, numit recent președintele Consiliului Fiscal.

Redăm, în continuare, întreaga opinie a lui Daniel Dăianu, de pe site-ul oficial de opinii al BNR.

Ma numar printre cei care vad “crypto-monedele” (Bitcoin, etc) nu ca bani autentici ,intrucat nu poseda insusiri de baza care sa justitice un asemenea statut; ma refer la excesiva volatilitate, la faptul ca nu au in spate un “imprumutator de ultima instanta” (banca centrala), care este trasatura cheie a banilor fiduciari (fiat money). Cripto-monedele sunt in fapt active financiare (financial assets), in care se investeste in speranta unor castiguri mari. Ca aceste active au o aparitie de pus in relatie cu neincrederea multora in modul in care a fost gestionata criza financiara ce a erupt acum un deceniu, ca pretind a forma circuite paralele la cele bancare, o descentralizare a puterii in general, implica o discutie in sine. Oricum, nu trebuie sa fie confundate monede digitale emise de banci centrale cu crypto-monedele. Monedele digital e emise de banci centrale ar substitui numerarul (cash) furnizand sistemelor bancare moneda de baza (base money), care poate fi multiplicata tot pec ale digitala (vezi si textul meu pe Opinii BNR privind digitalizarea si banii).

Sa revin la LIBRA. Se poate spune ca ar fi un alt “animal” in raport cu ‘cripto-monedele”, ceea ce se vede lesne din design asa cum a fost anuntat. LIBRA ar urma sa aiba un back-up/spate financiar format din resurse ale initiatorilor proiectului. Altfel spus, LIBRA nu ar sta pe propriile picioare si ar reclama un “imprumutator de ultima instanta”(nu suveran!) in resursele folosite pentru back-up. Recurgand la o analogie, acest back-up ar fi precum rezervele unei banci centrale, pe care se construieste masa monetara. Mai mult, pentru a se asigura stabilitate monetara, LIBRA ar fi definita in raport cu un manunchi de monede reale si obligatiuni cu bun rating. Vedem deci ca LIBRA ar iesi din categoria crypto-monedelor fiind un alt tip de activ financiar, care se defineste in raport cu monede autentice si ar avea in spate resurse ale celor care vor sa realizeze acest proiect.

Sunt perspective ale proiectului care au de ce sa preocupe serios, nu numai bancile centrale. Astfel:

– In primul rand ar fi vorba de magnitudinea schemei. Daca avem in vedere ca Facebook are cca 2 milirde de utilizatori, gandul devine, cum ar zice americanii, mind-boggling. Aici se poate stabili o pralela cu dimensiunea operatiunilor marilor companii de telecomunicatii/online, cu giganti precum Google, Alibaba (are peste 1 miliard de utilizatori numai in China), etc.

– Facebook si alte companii care ar fi angrenate in proiect (Visa, Mastercard, Paypal, etc) este de presupus ca ar incerca sa furnizeze servicii financiare; ar deveni o entitate non-bancara gigant in industria financiara. Nu exista entitate financiara acum in lume care sa se masoare cu asa ceva.

– Se ridica automat chestiuni ce tin de controlul pietelor, concentrarea puterii pe piata (ar fi legislatie anti-trust in actiune), posibilitatea unor abuzuri pe piata. Scandalul in care este implicat Facebook privind utilizarea nepermisa a datelor personale si comercializarea lor catre firme terte spune multe din acest punct de vedere.

– Cand dimensiunea este atat de mult iesita din comun, apar riscuri sistemice pe masura. Sa na gandim la aspecte de lichiditate pe piata, daca LIBRA ar suferi de o criza de incredere. Pe piete de capital, fondurile monetare (money market funds) pun acest ris; asa s-ar intampla si cu LIBRA.

– LIBRA, daca ar deveni furnizor de servicii financiare, ar putea interfera cu politici monetare, ar afecta stabilitatea financiara in masura in care ar produce perturbatii in circulatia lichiditatilor.

Una peste alta, LIBRA (ce poate inspira si alti giganti) reprezinta o provocare foarte mare pentru autoritati, banci centrale, reglementatori ai pietelor. Voci autorizate din FMI, Banca Reglementelor Internationale (BIS), banci centrale mari (Fed, ECB, Banca Angliei) au temei sa priveasca cu mefienta schema LIBRA. Nu este vorba numai ca acest token digital nu are un stat in spate, dar magnitudinea schemei ar aduce cu sine riscuri foarte mari.

Si mai este ceva. Lectie mare a crizei financiare este ca industria financiara trebuie sa fie bine reglementata si supravegheata. Banci, piete de capital (cu tot felul de fonduri de investitii), se cuvine sa intre sub incidenta reglementarilor. Ca vorbim de cerinte de capital si lichditate, transparenta, regimul produselor financiare utilizate, pedepsirea abuzurilor pe piete, etc.

Cu atat mai mult nu se poate accepta o “paralelizare” a circuitelor financiare prin aparitia unor entitati gigant la scara globala (care pot lasa cu mult in urma cele mai mari banci), cu riscurile ce incumba.

Big tech intra in forta in industria financiara. Reglementarea trebuie sa fie severa avand in vedere riscurile ce apar. Din cele prezentate mai sus intelegem imboldul pe care il capata banci centrale de a emite monedere digitale, chiar daca numerarul nu trebuie sa fie eliminat din sistemul monetar (apropos de aspecte de Securitate nationala).

Te-ar putea interesa și: