Biroul permanent al Senatului se reuneşte vineri pentru a repartiza Comisiei juridice cererea DNA prin care se solicită încuviinţarea începerii urmăririi penale a lui Florian Bodog, fost ministru al Sănătăţii.

Procurorii DNA solicită Senatului încuviinţarea urmăririi penale a lui Florian Bodog. Acesta este acuzat că atunci când a deţinut poziţia de ministru ar fi acţionat pentru ca o persoană angajată în funcţia de consilier personal să îşi încaseze salariul pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu şi fără să fi prestat activităţile la care era obligată prin contract.

Deoarece consiliera nu ar fi fost prezentă fizic la locul de muncă, demnitarul ar fi semnat în locul persoanei respective o serie de acte.

Trebuie amintit că în 2019, senatorii au respins o solicitare similară cu privire la Florian Bodog. Ulterior, procurorii au continuat ancheta și au descoperit alte dovezi.

Mai exact, DNA a obţinut date privind comiterea de către acesta a altor patru infracţiuni de fals în înscrisuri şi abuz în serviciu.

Ce acuzații i se aduc fostului ministru al Sănătății

Comunicatul DNA indică următoarele: “În conformitate cu prevederile legale şi constituţionale, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a transmis procurorului general al PICCJ referatul cauzei, în vederea sesizării Senatului României pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de o persoană, senator în Parlamentul României, la data faptelor având funcţia de ministru, pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (12 acte materiale), fals intelectual, în formă continuată (12 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată (trei infracţiuni).”

Surse judiciare au declarat că sesizarea îl vizează pe senatorul Florian Bodog.

“Concret, în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, demnitarul (care în prezent nu mai ocupă funcţia de ministru), deşi cunoştea că persoana angajată în funcţia de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu şi nu a prestat activităţile la care era obligată prin contractul individual de muncă şi fişa postului, ar fi atestat în mod nereal prezenţa acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezenţă şi nu a luat măsuri pentru sancţionarea disciplinară. Consiliera ministrului de la acea dată ar fi obţinut drepturi salariale care nu i se cuveneau în cuantum de 75.656 lei, suma ce ar reprezenta prejudiciu la bugetul ministerului respectiv”, arată anchetatorii.