Moneda națională s-a confruntat, în ultimele zile ale lunii noiembrie, cu un atac speculativ care a solicitat intervenția hotărâtă a BNR, pentru a nu se depăși pragul psihologic de 4,8 lei pentru un euro.

Intervenția băncii centrale în piața valutară s-a soldat însă cu o diminuare de peste un miliard de euro a rezervei valutare deținută de Banca Centrală.

Atacul din 2008

Ultima dată când BNR s-a confruntat cu un atac de o asemenea amploare a fost în  octombrie 2008. Ca și acum, în luna următoare atacului, respectiv noiembrie 2008, Banca Națională anunța rezerve valutare cu 1,09 miliarde euro mai mici decât la finalul lunii precedente.

Însă unul dintre principalii autori ai atacului speculativ din 2008 a fost chiar Florin Cîțu, actualul ministru de Finanțe al României, acuză unele voci, care la acea vreme ocupa poziția de trezorier la ING Bank.

Manipularea ROBOR

Florin Cîțu a fost concediat de la ING în anul 2011. Atunci, el a lăsat să se înțeleagă că decizia ar putea avea legătură cu episodul din 2008, despre care spunea însă că nu a fost un atac speculativ.

Scandalul a revenit în atenția opiniei publice la începutul acestui an, când senatorul Daniel Zamfir a înființat comisia parlamentară pentru anchetarea manipulărilor efectuate asupra ROBOR, plecând de la un raport al Consiliului Concurenței, care a anchetat evenimentele respective.

”Domnul Cîțu are mâinile mânjite cu manipularea ROBOR-ului și a fost unul dintre cei care au ruinat sute de mii de oameni în România”, acuza la acea vreme senatorul Zamfir.

Ancheta Consilului Concurenței

Consiliul Concurenței a început atunci o investigație, dar a închis-o în anul 2013, considerând că nu sunt suficiente dovezi pentru a amenda băncile.

Astfel, mai mulți trezorieri din băncile românești au scris în octombrie 2008 altor bancheri. Primul dintre aceste emailuri a fost trimis de Unicredit, care cerea dobânzi ”reale”, adică mai mari, atunci când se calculează indicele ROBOR. Unele au crescut dobânzile, însă altele au cotat diferit, susținând că au bani suficienți.

Băncile românești au acționat atunci în numele unor clienți internaționali, respectiv giganți bancari precum JP Morgan, Morgan Stanley și Barclays. Băncile respective au ”pariat” împotriva leului și ar fi câștigat bani dacă leul ar fi scăzut puternic față de euro. BNR a dejucat planurile, însă aceasta a dus la creșterea dobânzilor pentru românii cu credite în lei.

Creșterea dobânzilor

Leul se tranzacționa la acel moment cu 3,6 – 3,7 lei pentru un euro, iar speculatorii voiau să ajungă la peste 4 lei pentru un euro. Respingerea atacului a dus însă la creșterea dobânzilor la lei. În anumite zile, băncile care aveau nevoie de lei dădeau dobânzi de 62%. Totuși, aceste dobânzi erau mult mai mari decât cele indicate de către indicele ROBOR, cel care măsoară media dobânzilor cu care băncile se împrumută între ele.

Conform raportului întocmit de Consiliul Concurenței, tranzacțiile reale ale ING Bank s-au efectuat la dobânzi care nu au avut nicio legătură cu indicii ROBID/ROBOR, fiind situate mult peste nivelul acestora. ”În mod concret, au fost constatate majorări substanțiale ale cotațiilor individuale ale Bacpost, ING, Eximbank, în contrast cu cele ale BCR, BRD, Raiffeisen, Banca Transilvania, în ziua imediat următoare propunerii transmise de către Unicredit, dar acestea pot fi rezultatul realităților economice tensionate din piața monetară interbancară românească”, precizează raportul citat.

Mai multe concedieri

Totuși, după evenimentele din 2008, au avut loc și o serie de plecări în sistemul bancar. Lucian Isar, care era vicepreședinte în Bancpost și responsabil cu trezoreria, a părăsit banca, acesta fiind sancționat de BNR. Iar Bogdan Mihoc, trezorierul-șef al Unicredit, a plecat din instituția bancară italiană.

Florin Cîțu a fost concediat de la ING Bank peste trei ani, în 2011. ”Am fost înștiințat ieri că sunt concediat. Nu știu dacă acest lucru are legătură cu episodul celebru din 2008, dar nu cred că acesta este motivul. Am decis să acționez banca în judecată și sper să câștig”, declara atunci actualul ministru de Finanțe.


Te-ar putea interesa și: