Reprezentanţii CNIPMMR propun o creştere de 40% a pensiilor cuprinse între 500 şi 800 de lei, ceea ce reprezintă un efort bugetar de 1,3 miliarde de euro anual, care poate fi susţinut, având în vedere creşterea economică anuală, în timp ce pensiile în cuantum de peste 5.000 lei pot fi îngheţate, a declarat luni, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

„Noi am făcut o analiză asupra pensiilor şi am ajuns la următoarele concluzii. Există 1,8 milioane de pensionari cu o pensie între 500 şi 800 lei, din totalul de 3 milioane şi ceva de pensionari. Un efort de 40% pentru această categorie, în medie 300 de lei net ca şi creştere, ar însemna un efort bugetar de 1,3 miliarde de euro anual, care nu este un efort bugetar nesustenabil, dacă ne uităm la creşterea economică anuală. Totuşi, trebuie să avem o discuţie serioasă cu privire la acest subiect al creşterii pensiilor pentru că nu ştiu câţi oameni pot să trăiască cu o pensie între 500 şi 800 de lei. Deci trebuie să ne uităm la această categorie care reprezintă 50% dintre pensionarii din România. Sigur, creşterea ar trebui să fie diminuată pe măsură ce cuantumul pensiilor creşte. Noi am făcut şi o propunere de creştere cu 200 de lei net pentru pensiile cuprinse între 800 şi 1.500 lei (1,9 milioane de pensionari), reprezentând un efort bugetar de aproximativ 965 milioane euro pe an”, a menţionat Florin Jianu, potrivit Agerpres.

Pensiile peste 5.000 lei ar putea fi înghețate?

Totodată, reprezentanţii CNIPMMR propun îngheţarea pensiilor peste 5.000 lei, efortul financiar fiind cel mai mare pentru această categorie care reprezintă în jur de 10.000 pensionari.

„Ce pensii ne dorim să mărim? Mărim aşa de-a valma toate pensiile? Mărim pensii care sunt peste 5.000 de lei, adică aproape duble faţă de salariul mediu pe economie sau ne uităm la oamenii care au într-adevăr nevoie? Obiectivul nostru este de a aduce cât mai multe pensii în zona 2.000-2.500 lei”, a mai spus preşedintele CNIPMMR.

Florin Jianu a subliniat că această analiză trebuie făcută şi de autorităţile statului. „Noi am făcut această analiză, dar ea trebuie făcută de Guvern, Parlament, preşedintele României, aşa încât să se găsească soluţii sustenabile. Aceste lucruri se regăsesc şi în Raportul de ţară şi reprezintă cel mai mare pericol asupra stabilităţii economiei româneşti în perioada următoare, dacă nu abordăm lucrurile în mod serios şi profesionist”, a mai spus preşedintele CNIPMMR.

În ceea ce priveşte domeniul social, Florin Jianu a subliniat necesitatea adoptării de măsuri pentru rezolvarea ratei ridicate a tinerilor care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare.