„Plenul a votat mărirea ISR de la 500 de lei la 1.200. Combatem pandemia și criza economică prin beneficii mai mari pentru șomeri, familii sărace, persoane cu dizabilități și cu ajutoare de încălzire mai substanțiale”, transmite Adrian Dohotaru, deputat de Cluj, într-un comunicat.

Indicatorul Social de Referință se mărește treptat

Conform comunicatului, Indicatorul Social de Referință (ISR) se mărește treptat, în trei ani, de la 500 de lei în prezent la 1200 de lei.

„Parlamentul a votat legea pe care am inițiat-o și care crește toate beneficiile de asistență socială. Indicatorul Social de Referință (ISR) se mărește treptat, în trei ani, de la 500 de lei în prezent la 1200 de lei. Această creștere etapizată a fost motivată de nevoia de a atenua impactul bugetar. Astfel, de la 1 ianuarie 2021 ISR crește la 780 de lei, din 2022 la 990 de lei, iar din 2023 la 1200 de lei, după care se indexează cu inflația.

Creșterea ISR va rezulta automat într-o majorare a diverselor beneficii sociale acordate prin raportare la ISR, cum ar fi ajutorul pentru șomaj, sprijinul pentru persoanele cu dizabilități, venitul minim garantat, alocația pentru susținerea familiei, etc.

Impactul bugetar total al majorării de la 500 la 1200 de lei a ISR e de 1% din PIB și este atenuat prin faptul că, potrivit calculelor noastre, acești bani se întorc în economie, aproape în întregime (0.9% din PIB) prin intermediul consumului. Pentru anul 2021, se estimează un impact bugetar echivalent la 0,40% din PIB. Întrucât acești bani se vor reîntoarce aproape integral în circuitul economic și vor stimula cererea agregată, pentru anul 2021 estimăm un impact pozitiv al majorării ISR de 0,37% din PIB.

Reamintesc că ISR a rămas nemodificat din 2008 la valoarea de 500 de lei, bazându-se informal pe salariul minim de atunci. În consecință, am propus creșterea ISR la 1200 de lei și ajustarea la salariul minim de acum.

Criza provocată de coronavirus va crește tot mai mult nevoia de protecție socială. În ciuda propagandei dreptei dure, România e codașă la nivelul UE în ceea ce privește protecția socială. Banii mai mulți se vor reîntoarce în economie sub forma consumului, dar mai ales pot asigura o minimă demnitate celor aflați în nevoie.

Dacă excludem pensiile, România are transferuri sociale de numai 3.1%, față de media UE de 10.8%. E cel mai mic procent din UE, de trei ori mai puțin!

Cheltuielile pentru excluziune socială sunt de doar 0.1% din PIB față de media UE de 0.6% (2017).

0.1% din PIB e pentru șomaj, pe când media UE e de 1.3%. Cheltuim 0.9% pentru persoane cu dizabilități față de media UE de 2.1% (2017).

Să sperăm că președintele Iohannis va promulga această lege, demonstrând că viața decentă a românilor este o prioritate, cu atât mai mult cu cât criza economică se va adânci în perioada următoare!”, scrie în comunicat.