La 26 ianuarie 1982, The New York Times publica o analiză a situaţiei economice din Republica Socialistă România. Sub titlul „Muchia de cuţit a lui Ceauşescu”, jurnalista Mary Ellen Fischer surprindea cauzele ce duseseră la ceea ce avea să însemne un deceniu de grele încercări pentru români. În plus, aceasta explica de ce dictatorul român a ales să fie antisovietic într-o ţară comunistă, scrie evenimentulistoric.ro.

„De aproape două decenii, România a respins linia sovietică în anumite domenii ale politicii externe – menține relații strânse cu Israelul; a denunțat invazia Cehoslovaciei în 1968 – și a folosit aceste politici anti-sovietice pentru a crea și menține sprijin intern.

Când se confruntă cu dificultăți politice sau economice la domiciliu, domnul Ceaușescu agravează în mod deliberat tensiunile cu Moscova, amintind subtil românilor că regimul său este cel mai bun mijloc de ţine trupele sovietice afară.

Unii decidenți americani sunt reticenți să salveze România din criză, deoarece, susțin ei, dificultățile economice îl determină pe dl Ceaușescu să devină mai antisovietic pentru a menține controlul intern.

Totuși, această teorie interpretează greșit raționamentul din spatele politicii sale externe. Nu este antisovietic pentru că vrea să mențină acceptarea populară. Atât el, cât și națiunea sunt animaţi de naționalism și resentimente împotriva Uniunii Sovietice.

Sprijinul popular pentru domnul Ceaușescu s-a bazat mult timp pe obiectivul comun al independenței naționale. Slăbirea puterii sale nu-l va face mai antisovietic în realitate; nu va face decât ca retorica lui să sune mai ostil”, se arată în a treia parte a interviului publicat în arhiva The New York Times.