Canada îşi manifestă preocuparea faţă de noile strategii ale Rusiei în regiunea arctică, care se anunţă o nouă scenă de tensiune între Moscova şi ţările din zonă, comentează luni La presse canadienne. 

La sfârşitul lunii ianuarie, semioficiosul rus Izvestia anunţa că armata rusă a decis să reînceapă patrularea Polului Nord pentru prima dată în ultimii 30 de ani. Aceste patrule se adaugă survolărilor efectuate cu regularitate de către bombardiere strategice ruse care ajung până la limita spaţiului aerian al SUA şi Canadei. 

Whitney Lackenbauer, specialist în Arctica şi profesor de istorie la Universitatea din Waterloo, consideră că Rusia transmite clar un ‘mesaj strategic’. De zece ani, Rusia îşi tot consolidează capabilităţile civile şi militare în Marele Nord. Bazele militare datând din epoca sovietică au fost renovate. Observatorii de politică externă canadieni au numărat noi patru echipe de luptă în componenţa Brugăzii arctice, 14 noi aerodromuri operaţionale, 16 porturi în apă adâncă şi 40 de spărgătoare de gheaţă, precum şi alte 11 în construcţie. 

Bombardierele strategice ale aviaţiei ruse de lungă distanţă patrulează zona cu regularitate. NORAD a semnalat până acum 20 de astfel de misiuni, între care 19 au fost interceptate de aviaţia SUA şi Canadei. 

De asemenea, Rusia şi-a consolidat infrastructura comercială în zonă. Un vast câmp de gaze a fost deschis în peninsula Yamal, pe coasta centrală a Rusiei. Controlul şi dezvoltarea rutei maritime a Nordului – echivalentul rusesc al coridorului Nord-Vest – a fost încredinţat unei agenţii guvernamentale centrale. Potrivit agenţiilor de presă ruse, volumul de mărfuri urmează să crească de la 7,5 milioane de tone în 2016 la 40 de milioane de tone în 2020. 

Canada se pare că nu poate să concureze la o asemenea scară, apreciază experţii canadieni. O rută a fost finalizată pe coasta arctică a Tuktoyaktuk, în teritoriile de Nord-Vest, şi sunt în curs de desfăşurare lucrări la portul Iqaluit, la Nunavut. O primă navă canadiană de patrulare arctică şi-a început activitatea, monitorizarea prin satelit a fost îmbunătăţită şi o staţie de alimentare cu combustibil a fost construită pe insula Baffin. Dar cele mai multe ambiţii de infrastructură ale Ottawei nu au fost încă realizate în Nord. 

 

Nu există drumuri pe toată durata anului în Valea Mackenzie sau în centru-nordul Teritoriilor de Nord-Vest, bogate în zăcăminte minerale. Nevoile moderne, precum internetul de mare viteză, nu sunt încă accesibile în majoritatea regiunilor din Nord. Şi construirea unui nou spărgător de gheaţă întârzie, atrag atenţia experţii canadieni. 
Potrivit acestora, guvernul liberal, la sfârşit de mandat, nu a conceput încă o politică oficială cu privire la Arctica. 
Canada trebuie să ţină pasul cu ritmul impus de alte ţări, mai ales că nu se poate baza pe ordinea internaţională actuală, declară John Higginbotham, de la Centrul pentru inovare în guvernanţa internaţională de la Universitatea din Waterloo. ‘Dacă sistemul global se fragmentează, vom avea o lume de blocuri. Blocurile vor avea puterea de a închide canalele internaţionale de transport’, consideră el. ‘Este o greşeală strategică teribilă pentru Canada de a-şi abandona propriul traseu maritim’, avertizează acesta. 

Dominarea în Arctica ar da Rusiei o carte puternică de jucat, completează Rob Huebert de la Centrul pentru studii militare şi strategice de la Universitatea din Calgary. ‘De fiecare dată când apar probleme undeva – am văzut deja comportamentul ruşilor – aceştia încep să survoleze spaţiul aerian al altor ţări pentru a exercita presiune’, explică el. Norvegia, ţările baltice şi Marea Britanie au semnalat o creştere a numărului de încălcări ale spaţiului lor aerian, indică Huebert. 

Rusia vede în traseul comercial nordic un pretext pentru înfiinţarea de baze militare în zonă, în timp ce acţionează împreună cu China pentru a deschide rute comerciale pentru exportarea resurselor lor, atenţionează experţii canadieni. AGERPRES

Te-ar putea interesa și: