„Noi suntem un manager care identifică oportunităţi pe care le propunem unor investitori. Nu avem un fond propriu discreţionar. Noi suntem partenerul tehnic local sau de dezvoltare imobiliară al unor fonduri de investiţii sau familii străine. E mai dificil să aduci de fiecare dată un investitor la o investiţie, dar există şi multă flexibilitate. Dacă am avea un fond probabil ar fi mic în contextul României şi nu am putea acoperi decât investiţii mici. Nu am putea acoperi investiţii între 5 şi 100 mil. euro. Prin felul în care operăm noi, acoperim fiecare gamă de risc cu un alt partener“, a declarat Silviu Savin într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Capital.

Prin intermediul firmei sale Ascenta Management, Savin a făcut parte din consorţiul format din Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi fondul de investiţii Sankaty (parte a Bain Capital) care anul trecut a oferit 100 mil. euro pentru un pachet de credite neperformante de peste 500 mil. euro scos la vânzare de Bank of Cyprus. Din acest pachet făcea parte şi parcul de retail Colosseum din Bucureşti.

„Pentru portofoliul Bank of Cyprus noi am intrat în primul tur susţinuţi de BERD şi de un alt investitor care a decis până la urmă că nu este ţinta lui. Sankaty ni s-a alăturat în turul doi, după precalificări. Noi am fi făcut managementul celor 15-20 de active mari din portofoliu. Până la urmă banca a decis să nu mai vândă deloc“, spune Savin.

Ascenta a făcut parte din acelaşi consorţiu condus de BERD şi Sankaty şi în licitaţia organizată de BCR pentru portofoliul de active neperformante Neptun, evaluat la 2,7 mld. euro. Banca a retras între timp acest portofoliu de la vânzare, însă Savin este în continuare interesat de primele 15-20 de active mari din acest pachet de proprietăţi executate. El păstrează legătura cu investitorii din consorţiul cu care a participat până acum la licitaţii, însă spune că portofoliile care s-au mai scos la vânzare nu erau în ţinta lor de proprietăţi comerciale de anvergură.

Strategie de investiţii

Partenerii lui Savin nu sunt interesaţi de active care implică ipoteci acordate persoanelor fizice, ci doar de proprietăţi comerciale mari.  

„Activitatea de recuperare a creanţelor este foarte diferită la activele mari faţă de cele mici. La cele mici este doar o activitate de recuperare, dar la active mari e nevoie de investiţii suplimentare. Nu cred că există o piaţă de revânzare pe bucăţi. Multe active suferă dintr-un motiv. Sunt deteriorate. Nu cred că e o afacere să cumperi un pachet de zece şi să vinzi la bucată. Poate vinzi unu sau două, dar rămâi cu celelalte nevândute“, menţionează omul de afaceri.

El spune că piaţa imobiliară locală este supraîncălzită pentru investitorii cu care se află în parteneriat.

„Nu avem relaţii personale cu investitori de yield. Cei pe care îi cunoaştem sunt mai flexibili. Nu avem investitori care să se uite la un yield de 6-7% la achiziţia unei clădiri de birouri. Ei aşteaptă randamente mai mari. Bucureştiul mi se pare supraaglomerat, cel puţin pe piaţa de birouri. Până la urmă câştigă cel cu costul de capital cel mai mic, care nu suntem noi“, subliniază Silviu Savin, care îşi motivează în acest fel interesul pentru oraşele de provincie.

Piaţa de energie

Silviu Savin a intrat şi pe piaţa de energie. În 2007, când a cumpărat activele Tractorul Braşov, alături de partenerul său de la acea dată Victor Vadaneaux şi cu bani de la fondul de investiţii Cheyne Capital, a fost obligat prin contractul de achiziţie să gestioneze utilităţile complexului industrial timp de zece ani.

Astfel, Flavus Investiţii, firma prin care a fost cumpărată fosta fabrică, a devenit furnizorul şi distribuitorul de energie electrică şi apă al zonei Tractorul.

„Flavus este furnizorul şi distribuitorul local de utilităţi pentru fosta platformă Tractorul şi ceva în plus. Avem o echipă de 25-30 de angajaţi care se ocupă de energie şi apă. Iniţial a fost o activitate mică, cu nişte costuri relativ mari şi au fost multe investiţii. Activităţile de distribuţie au nişte costuri fixe şi presupun investiţii iniţiale mari. Abia pe măsură ce consumul creşte, începe să devină profitabilă. Primii 7-8 ani a fost o obligaţie, iar acum a devenit o afacere“, adaugă Savin.

El a vrut să integreze în Flavus Investiţii şi un producător de energie, dar nu a găsit „activul corespunzător, la preţul corespunzător“. În continuare este interesat de investiţii în proiecte de energie fotovoltaică, hidro şi eoliană.

Dezvoltări pe retail

După ce afacerea Tractorul s-a destrămat, prin retragerea investitorului britanic şi vânzarea platformei către grupul Auchan, Savin a rămas cu o bucată din vechea fabrică, pe care a vândut-o familie Jacobs, inventatorii cafelei cu acelaşi nume. El se ocupă acum de dezvoltarea unei zone de birouri pentru familia elveţiană, însă are în plan şi extinderea pe sectorul de retail.

Savin şi partenerii săi au cumpărat în criză 5-6 terenuri de 1-2 hectare în oraşe precum Satu Mare, Miercurea Ciuc, Huşi şi Slobozia, iar acum pregătesc dezvoltarea lor.

„Terenurile sunt potrivite unor magazine de genul Lidl sau Penny Market, plus o mică galerie. În anumite zone avem nevoie de terenuri suplimentare pentru a mări activitatea, dar vrem să consolidăm ce avem“, conchide Savin.