Președintele arată în cererea de reexaminare că actul normativ instituie noi reglementări referitoare la protecţia şi conservarea spaţiilor verzi, la tipurile de suprafeţe cu vegetaţie incluse în categoria de spaţii verzi, precum şi la administrarea acestora. ,,Faţă de conţinutul normativ al legii transmise la promulgare, considerăm însă că unele dintre soluţiile legislative ale acesteia trebuie reanalizate de către Parlament, astfel încât să fie înlăturate o serie de necorelări, deficienţe sau insuficienţe de redactare ce afectează claritatea, previzibilitatea şi accesibilitatea normei juridice. Totodată, faţă de interesul public reprezentat de menţinerea şi extinderea spaţiilor verzi – de o importanţă deosebită în asigurarea calităţii mediului de viaţă uman – considerăm că reanalizarea acestei legi în Parlament ar trebui să se realizeze în cadrul unui amplu, extins şi autentic dialog cu toţi actorii implicaţi, atât din sfera publică, cât şi din mediul neguvernamental”, a precizat Klaus Iohannis în cererea de reexaminare.

Ce prevede cererea de reexaminare

El consideră că prevederea conform căreia „pentru protecţia şi conservarea spaţiilor verzi, autorităţile publice, proprietarii sau administratorii acestora au următoarele obligaţii:  să asigure, în limita disponibilităţilor din buget, elaborarea auditului, respectiv documentaţiei tehnice, suprafeţei, calităţii şi accesibilităţii spaţiilor verzi, a strategiei şi a planului de acţiune privind conservarea şi dezvoltarea reţelei de spaţii verzi, a registrului local al spaţiilor verzi, a planului anual de gestionare a vegetaţiei, precum şi a fişelor de intervenţie asupra vegetaţiei în caz de urgenţă” trebuie să fie predictibilă şi redactată astfel încât executarea obligaţiei prevăzute de lege să se realizeze în condiţiile unei disponibilităţi financiare certe. ,,Prin utilizarea sintagmei ‘în limita disponibilităţilor din buget’ , apreciem că nu poate fi asigurată executarea obligaţiilor legale”, se stipulează în cererea președintelui.

Klaus Iohannis apreciază că, în contextul dezvoltării urbanistice, noua soluţie legislativă nu răspunde în realitate necesităţii extinderii intravilanului pe baze sustenabile, procentul de doar 10% din suprafaţa terenului a cărui destinaţie s-a modificat nefiind suficient. ,,Considerăm că reglementarea ar trebui reanalizată de Parlament, astfel încât să confere, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ, o suprafaţă rezonabilă de spaţii amenajate cu spaţii verzi, cu acces public, mai ales în localităţile care se confruntă cu problema poluării”, se arată în solicitare.

Preşedintele Iohannis indică faptul că legea supusă reexaminării permite amplasarea pe spaţiile verzi a unor alei pietonale, mobilier urban, amenajări pentru sport, joc şi odihnă, construcţii pentru expoziţii şi activităţi culturale, construcţii uşoare cu caracter provizoriu pentru activităţi de comerţ şi alimentaţie publică, grupuri sanitare, spaţii pentru gestionarea spaţiilor verzi, dar numai în baza unei documentaţii de urbanism pentru întreaga suprafaţă a spaţiului verde, cu respectarea indicatorilor prevăzuţi în Anexa nr. 6. ,,Definirea unor termeni de specialitate”, şi nu indicatorii la care se face trimitere în lege. „Din această perspectivă, considerăm că se impune corelarea normelor, pentru a nu se crea disfuncţionalităţi în aplicare. În acest context, semnalăm că din analiza pct. 19 al secţiunii Amendamente respinse din cuprinsul Raportului comisiei sesizate în fond la Camera decizională rezultă că, deşi Anexa nr. 6 – intitulată „Indicatori specifici pentru categoriile de spaţii verzi” – a fost respinsă, norma de trimitere din legea trimisă la promulgare nu a fost corelată cu soluţia rezultată din comisie cu privire la acest amendament”, se menţionează în cerere.

Cum apreciază președintele noile modificări

Preşedintele  consideră şi că dispoziţiile ce permit autorităţilor publice locale să schimbe încadrarea urbanistică, cu obligaţia de a crea în unitatea administrativ-teritorială o suprafaţă de spaţiu verde cu 10% mai mare decât cea a cărei încadrare se schimbă, nu cuprind criterii obiective în baza cărora se poate exercita această competenţă. ,,Lipsa acestor criterii obiective poate conduce la arbitrariu în activitatea de aplicare a legii, dar şi la relocarea, pe diverse considerente, a unor spaţii verzi din centrul localităţilor la periferia acestora, cu consecinţa reducerii ponderii vegetaţiei cu rol de filtrare şi purificare a aerului. Or, calitatea scăzută a aerului din aglomerările urbane prezintă o importanţă deosebită, întrucât influenţează în mod negativ sănătatea umană, din cauza riscului crescut al mortalităţii determinate de afecţiuni respiratorii şi cardiovasculare. La nivel naţional şi european, calitatea aerului reprezintă o preocupare majoră, mai ales în aglomerările urbane, confruntate cu creşterea numărului mijloacelor de transport auto, a particulelor în suspensie generate de şantierele de construcţii şi cu restrângerea constantă a spaţiilor verzi din perimetrele municipale”, se precizează în cererea de reexaminare.

Iohannis consideră că o soluţie legislativă care să permită autorităţilor publice locale schimbarea încadrării urbanistice nu poate face abstracţie de aceste raţiuni de politică de mediu, având în vedere că respectarea principiilor de dezvoltare durabilă şi urbanism presupun atât accesul uşor al locuitorilor la parcuri, cât şi dispersia spaţiilor verzi pe întreaga suprafaţă a unităţii administrativ-teritoriale în scopul asigurării calităţii aerului. Președintele semnalează că această normă este şi lipsită de predictibilitate, contrară normelor de tehnică legislativă, întrucât nu stabileşte cu claritate cui incumbă obligaţia instituită.