După ani 90, din cauza migrarii masive a creierelor și înapoierii sistemului național de Educație, am înregistrat o scădere accentuată a performanţelor cognitive până la nivelul pe care-l aveam după Al Doilea Război Mondial, arată un amplu studiu cu privire la evoluţia scorurilor de inteligenţă din România, scrie Adevărul.

Cea mai mare creștere, înregistrată între 1967-1977

De-a lungul a 16 ani, cât au fost culese datele și testele aplicate pe 12.000 de români, s-a dovedit că media creşterii nivelului de IQ în România este de 3,4 puncte pe deceniu, peste media internaţională care e de 3 puncte la fiecare deceniu. Oamenii testați s-au născut practic de-a lungul a 80 de ani, perioadă ce poate fi împărțită în 7 generații astfel:

  • generația anilor 1928 – 1945, prima generaţie post-război
  • generaţia Boomer-ilor, care cuprind românii născuţi între anii 1946 şi 1954
  • generaţia „late boomers”, a celor născuţi între ’55-’67
  • generaţia decreţeilor, între ’67-’77
  • generația târziu comunistă între ’78-’89
  • generaţia Revoluţiei 1990-1995
  • generaţia democrată, 1995-contemporaneitate

Conform datelor, cea mai mare creștere s-a înregistrat între anii 67-77, datorată în special politicilor de alfabetizare desfăşurate de regimul comunist care a dus profesori la sate şi a avut o politică de finanţare a procesului de educaţie.

„Regimurile totalitare, prin natura lor, ating unele obiective mult mai repede întrucât reuşesc să concentreze resursele şi să forţeze politicile către un anumit scop – iar atingerea unui grad ridicat de alfabetizare era un astfel de ţel asumat. Prin urmare, un efect pozitiv a fost că pentru prima oară în istoria României procentul de alfabetizare a trecut de 90%. Acest lucru s-a datorat mai multor factori, însă un rol important l-a avut creşterea finanţării sistemului de educaţie de către regimul comunist. Ca o consecinţă, deja în anul 1973 aproape 91% din copiii cu vârste de 6-16 ani erau înscrişi la una dintre cele 2.465 de şcoli ce existau în România. Luate împreună, aceştia sunt factorii care, susţinem noi, ar fi putut influenţa dezvoltarea performanţelor cognitive şi să producă aceste diferenţe inter-generaţionale”, arată autorii în studiul „Time and generational changes in cognitive performance in Romania”, publicat luna trecută în revista academică Intelligence.

Schimbare radicală după ani 90

După această perioadă se poate observa o scădere accentuată ce ne-a adus la nivelul sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial.

„Aceste rezultate susţin ipoteza că educaţia joacă un rol în înregistrarea unor creşteri în Efectul Flynn. Dacă ipoteza se susţine, atunci există aşteptarea unui efect Flynn negativ în România în perioada următoare, în contextul în care sistemul educaţional s-a chinuit cu reforme prost concepute şi rezultate slabe în ultimii 20 de ani. Spre exemplu, rezultatele ediţiei din 2015 ale Programului PISA a Organizaţiei pentru Dezvoltare Economică şi Cooperare (OECD) au plasat România pe locul 48 din 70 de state participante, cu un scor mult sub media statelor OECD. Poziţia României în ceea ce priveşte Matematica şi abilităţile de citire şi înţelegere plasează România pe ultimul loc în Europa.

O altă variabilă ce ar putea juca un rol important în explicarea acestor diferenţe negative între generaţii este migraţia masivă resimţită de România în ultimele decenii. Populaţia ţării a scăzut de la 23,2 milioane în 1989 la 19,8 în anul 2015, cu o rată de 7,3% pe an, una dintre cele mai mari din lume. Iar acest fenomen a fost condus de persoanele cu o înaltă specializare; aşa cum arată cifrele din 2015, aproximativ 480.000 de astfel de muncitori au părăsit România între anii 1997 şi 2013.

Prin urmare, susţinem că ieşirea constantă a acestor persoane din rândul populaţiei analizate poate explica rezultatele noastre. O asemenea interpretare este consistentă cu datele recente ce arată o legătură cauzală între exodul creierelor cauzat de războiul civil din Siria şi o stopare a Efectului Flynn în această ţară”, se arată în studiul citat.

„Am revenit la nivelul de după Al Doilea Război Mondial. Noi suntem astăzi, educaţional, ca după Război. Revoluţia şi toate reformele de după au fost similare unui război”, declara profesorul Dragoş Iliescu într-un interviu cu privire la această scădere majoră.

Nu a scăzut inteligența, ci sistemul educațional nu mai răspunde aptitudinilor populaţiei

Experţii în Educaţie susţin că principala concluzie a scăderii masive la testele aptitudinale multidimensionale înregistrate în rândul generaţiei de după Revoluţie este că sistemul educaţional nu a fost unul care să răspundă aptitudinilor populaţiei.

„Ar fi un sofism să susţinem că concluzia acestei cercetări arată o scădere a nivelului de inteligenţă. Este greşit. Cred că mai degrabă putem susţine că sistemul nu a răspuns aptitudinilor native ale populaţiei. Până la urmă, vorbim de teste ce sunt concepute pentru a măsura o serie de aptitudini pe care sistemul nu le-a mai cultivat în rândul tinerilor. Iar cauzele pentru acest fenomen sunt sistemice şi numeroase. Putem vorbi de faptul că înainte de 1989 exista o infuzie de calitate în educaţie, atunci când profesorii erau obligaţi să lucreze în mediul rural.

Apoi, în momentul în care Educaţia a încetat să mai fie o prioritate pentru decidenţii politici, ne-am trezit cu situaţia în care, în 30 de ani, am avut tot atâţia miniştri ai Educaţiei, fiecare încercând să vină cu propria reformă şi niciodată implementată până la capăt. Am rămas astfel în urmă, cu un sistem de Educaţie vechi care nu mai corespunde cerinţelor şi nevoilor tinerilor de astăzi”, este de părere Mircea Dumitru, fost ministru al Educaţiei în guvernul Cioloş.