Unele obiecte de uz casnic au “termen de expirare”

Obiectele de uz casnic, nu doar electrocasnicele, trebuie înlocuite de mai multe ori pe parcursul unei vieți, consideră specialiștii. Chiar dacă pe ele nu e scrisă o zi anume, ca pe cutiile de lapte sau de unt, şi unele obiecte de uz casnic trebuie schimbate pentru asigurarea sănătății. O saltea de pat nu ar trebui folosită mai mult de 5 ani, maxim 7-8 dacă vorbim despre modele de top, cu spumă de memorie. Una uzată afectează sănătatea coloanei vertebrale și calitatea somnului. Ȋn aceeași categorie intră și canapeaua, deși aici vorbim despre o durată mai mare de viață, de până la 15 ani. Nici accesoriile de baie, precum covoraşele, garniturile sau perdelele de duş, nu este recomandat să le ţinem o veşnicie. Pentru că sunt expuse în mod regulat la apă şi
abur, au toate șansele să prindă mucegai. De aceea, ele trebuie schimbate la șase luni,
maximum un an.

“Obiectele din această categorie nu presupun investiții majore, ȋnsă ele sunt extrem de importante pentru că ȋn joc este chiar sănătatea noastră. Pernele, covoarele, lenjeriile sau draperiile sunt adevărate depozite de praf și acarieni și pot determina alergii, astm, rinite și multe alte afecțiuni. Ȋn plus, din punct de vedere al designului,
schimbarea acestor elemente poate da o față nouă unei ȋncăperi, deși mobilierul rămâne același.”, explică designerul de interior Natalia Berezovskaia, owner al The Famous Design.

Cât investesc românii în decorarea unui apartament

Dacă generaţiile 50+ îşi redecorează casele o dată, maxim de două ori în viaţă, tinerii au început să o facă mai des. Principalul motiv este schimbarea locuinţei, fie că vorbim despre apartamente închiriate sau despre mutarea într-un spaţiu mai generos.

“Pentru majoritatea românilor, reamenajare înseamnă renovare, adică dat o lavabilă pe pereţi, reparat una alta şi cam atât. Pentru generaţia părinţilor mei, de exemplu, de schimbat mobila nici măcar nu se pune problema până când un obiect nu se strică. Şi chiar şi atunci primul lor gând este să încerce să o repare. Am observat că
există chiar un ataşament al oamenilor faţă de anumite produse sau elemente de decor. Să ne amintim despre faimoasele mileuri sau bibelouri care stau mândre în mii de sufragerii din România, de zeci de ani. Însă, dacă vorbim despre persoanele de până în 40 de ani, datele se schimbă. Sunt mult mai deschişi să redecoreze, în special cei cu venituri peste medie. Din experienţa mea, aş spune că această categorie îşi reamenajează locuinţa undeva la 10-15 ani. Este un termen rezonabil, să spunem. Ne apropiem, încet încet, de obiceiurile occidentale. Spre exemplu, britanicii îşi schimbă designul locuinţelor în medie, la opt ani.”, spune designerul Natalia Berezovskaia.

Dacă ȋn SUA amenajarea unui apartament de nivel low-mediu ajunge la 40% din valoarea proprietății, iar una mediu-high poate depăși prețul apartamentului sau al casei, românii merg, ȋn continuare, pe principiul “ieftin și bun”.

“Chiar şi în Rusia, unde piaţa este asemănătoare cu a noastră, investitia ȋntr-o amenajare ajunge aproape de costul proprietăţii. Ȋn România, majoritatea clienților ar vrea cu 10.000 Euro să amenajeze un apartament de 90 mp, a cărui valoare este de 100.000-120.000 Euro. Deci undeva la 10% din valoarea lui, ceea ce înseamnă prea puţin. Ȋn plus, ȋn Occident, a apela la un designer de interior este ceva normal, ca mersul la medic, de exemplu. Dar mulți români au ȋncă impresia că este mai ieftin și mai rapid să ȋși decoreze singuri casa, ori asta este un mit.

Un designer de interior experimentat poate recomanda magazine sau outleturi de mobilier și decorațiuni mai
puțin cunoscute, unde are discounturi, colaborează cu firme de construcții sau alți furnizori la care, de asemenea, beneficiază de prețuri mai mici. Vă poate ajuta să economisiți bani și timp, fără a face rabat de la calitate.”, mai spune Natalia Berezovskaia, owner al The Famous Design.