Ungaria ar putea să aibă probleme din cauza României în următoarea perioadă, după ce unităţile teritoriale ale Autorităţii Naţionale Apele Române /ANAR) au informat autorităţile din Ungaria, încă din data de 4 februarie, cu privire la cantităţile însemnate de deşeuri plutitoare de pe cursurile de apă ce provin din România şi ajung în ţara vecină. Informațiile au fost prezentate în cadrul unui comunicat al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), transmis marţi.

Anunțul Ministerului Mediului privind situația din Ungaria

„Ca urmare a fenomenelor hidro-meteorologice din ultimele săptămâni, caracterizate prin alternanţa perioadelor cu temperaturi negative şi acumularea stratului de zăpadă, cu perioade de încălziri şi precipitaţii sub formă lichidă, pe cursurile de apă din bazinele hidrografice din vestul ţării au fost antrenate cantităţi însemnate de deşeuri plutitoare: PET-uri, alte deşeuri din plastic, resturi vegetale etc.

În aceste condiţii, unităţile teritoriale ale ANAR au informat partea ungară cu privire la acest lucru încă din data de 4 februarie 2021, în conformitate cu prevederile Acordului ministerial din domeniul gospodăririi apelor. Totodată, autorităţile din statul vecin au fost informate cu privire la măsurile întreprinse de statul român: în aceste zile, autorităţile din România fac eforturi considerabile să colecteze deşeurile care se strâng pe cursurile de apă, astfel încât ele să ajungă în cantităţi cât mai mici pe teritoriul Ungariei. Precizăm că, în zonele pentru care au fost emise coduri hidrologice, nu se poate interveni eficient pentru colectarea lor”, menţionează ministerul de resort.

Cum se limitează acest fenomen

Potrivit sursei citate, pentru limitarea acestui fenomen, în ultimii doi ani, au fost realizate platforme pentru intervenţii la poluări pe cele mai importante cursuri de apă. Ele au fost realizate din surse proprii, cu scopul de a eficientiza intervenţiile.

În plus, la nivelul Administraţiilor bazinale de Apă (ABA), au fost dezvoltate protocoale de colaborare cu autorităţile locale, în baza cărora să se desfăşoare acţiuni periodice de igienizare a cursurilor de apă, inclusiv cu participarea societăţii civile.

„În completarea responsabilităţilor prevăzute de cadrul legal şi în întâmpinarea problemelor pe care deşeurile de pe malurile cursurilor de apă le ridică în localităţi, ABA Crişuri a dezvoltat, în timp, protocoale de colaborare cu autorităţile locale. În zonele rurale protocoalele prevăd decolmatări şi igienizări comune, iar în zonele urbane, accentul cade pe igienizarea cursurilor de apă, în colaborare cu societatea civilă. Un exemplu în acest sens ar fi protocolul de colaborare între ABA Crişuri, Primăria Oradea, Poliţia Locală şi firma de salubrizare. Astfel, pe cursurile de apă cadastrate din municipiul Oradea (Crişul Repede, Peţa şi Adona), sunt stabilite clar măsuri pentru eliminarea deşeurilor de pe maluri şi din ape. În funcţie de problemele depistate, protocolul se actualizează o dată la doi ani”, notează reprezentanţii MMAP.

Ce spun autoritățile de la București

Autorităţile de la Bucureşti susţin că, periodic, se trimit atenţionări sau comunicări scrise către autorităţile locale prin care li se solicită să verifice constant modul în care sunt întreţinute şanţurile şi rigolele de scurgere a apelor pluviale, să intervină pentru îndepărtarea depozitelor de deşeuri şi a materialului lemnos de pe maluri, pentru a evita antrenarea acestora în cursurile de apă şi obturarea secţiunilor de scurgere.

„În timpul verificărilor periodice organizate de echipele mixte ale Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Apele Române, pe lângă verificările la lucrări hidrotehnice, sunt identificate constant şi depozite de deşeuri neconforme de pe malul apelor şi în astfel de cazuri se solicită autorităţilor locale îndepărtarea lor.

Inspectorii au aplicat amenzi autorităţilor locale pentru salubrizarea necorespunzătoare sau identificarea unor depozite de deşeuri necontrolate în localităţi, în valoare de 605.000 lei. Pe termen lung, este necesar ca, pe de o parte, să intensificăm demersurile de educare a populaţiei. În acelaşi timp, este necesar să întărim capacitatea autorităţilor locale în asigurarea unui management adecvat al deşeurilor, cu suportul tuturor instituţiilor de stat care au atribuţii în acest domeniu: Garda Naţională de Mediu, Poliţia Română, Administraţia Naţională Apele Române, departamentele de poliţie locală din cadrul primăriilor”, se arată în comunicat.

Probleme în Ungaria din cauza deșeurilor venite din România

„Covoare” de deşeuri de plastic au fost aduse de ape peste graniţă în Ungaria în ultimele zile în urma inundaţiilor, conform autorităţilor ungare, în pofida solicitărilor anterioare pentru stoparea poluării adresate vecinilor din amonte, Ucraina şi România, transmite Reuters. Până în data de 8 februarie, unităţile de eliminare a deşeurilor plutitoare au îndepărtat 500 de metri cubi de deşeuri de pe râurile Tisa şi Someş, a declarat Gabriella Siklos, purtător de cuvânt al Direcţiei pentru gestionarea apelor din Ungaria.

Deşeurile plutitoare aduse de ape la graniţa Ungariei la sfârşitul săptămânii trecute au impus desfăşurarea echipelor însărcinate cu eliminarea acestora pentru a şasea oară în ultimul an şi jumătate, a notat Siklos, adăugând că această cantitate de resturi a fost similară cu cea din cazurile anterioare.

În luna iulie a anului trecut, preşedintele Ungariei, Janos Ader, a solicitat Ucrainei şi României să stopeze poluarea celor două râuri importante care curg pe teritoriul Ungariei după ce inundaţiile au provocat „covoare murdare” din sticle de plastic de la vecinii săi, notează Reuters. Ader a cerut celor doi şefi de stat să le solicite autorităţilor din ţările lor să rezolve problema.