Se pare că în toate cele trei ţări rata de deprivare materială a scăzut în 2019 comparativ cu 2018.
În contrast, rate de sub 2,5% au fost înregistrate în Luxemburg (1,3% în 2018), Suedia (1,6% în 2018), Finlanda şi şi Olanda (ambele cu 2,4%). Urmează Danemarca şi Slovenia (ambele cu 2,6%), Cehia şi Germania (ambele cu 2,7%) şi Austria (2,8% în 2018).
Potrivit Eurostat, persoanele care se confruntă cu deprivarea materială nu au mijloacele necesare pentru cel puţin patru puncte din următoarele: plata facturilor la timp, menţinerea locuinţei la un nivel de încălzire adecvat, cheltuieli neaşteptate, regulat o mâncare cu carne sau echivalentul vegetarian, o săptămână de vacanţă departe de casă, un televizor, o maşină de spălat, un telefon, o maşină.
Procentul este în scădere
Tootdată, datele pe anul 2019 reflectă continuarea tendinţei de scădere a procentului de cetăţeni din UE care se confruntă cu deprivarea materială severă, de la nivelul de vârf de 10,2% în 2012.
Gospodăriile cu un singur adult sunt cele mai afectate. În 2019, rata de deprivare materială severă pentru gospodăriile cu un singur adult sub 65 de ani şi fără copii aflaţi în întreţinere s-a situat la 9,4%. Pentru gospodăriile cu un singur adult şi copii, procentajul a fost de 10,7%. În schimb, pentru gospodăriile cu doi sau mai mulţi adulţi fără copii, rata de deprivare materială severă a fost de 4,4%, iar la gospodăriile cu copii de 5,1%.
În anul 2019, rata de deprivare materială severă pentru persoanele sub 18 ani a fost similară (5,8%) cu cea a persoanelor cu vârsta între 18-64 ani. În toţi anii precedenţi (2010-2018) rata pentru tineri a fost mai ridicată.
