Infrastructura, unul dintre cele mai importante sectoare economice din România, înregistrează întârzieri majore în implementarea proiectelor de modernizare. După mulți ani la rând în care s-a reușit o absorbție foarte redusă a fondurilor europene destinate infrastructurii, oficialii Ministerului Transporturilor au ca țintă în acest an suma de 1 miliard de euro – fonduri decontate de la UE. Cu o rețea de autostrăzi în lungime de aproximativ 750 de kilometri, România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește numărul de kilometri de autostradă raportat la o sută de mii de locuitori. În cei 10 ani de când România s-a alăturat Uniunii Europene, rețeaua de autostrăzi a crescut cu mai puțin de 500 de kilometri. România avea 281 km de autostrada la 1 ianuarie 2007, iar la finele anului trecut abia am ajuns la 733 km. Calitatea și serviciile oferite de infrastructura de transport în România continuă să rămână sub nivelul statelor membre UE, din cauza insuficienței finanțării, gradului de uzură și managementului deficitar, cu efecte negative asupra accesibilității regiunilor României la piețe internaționale și nivelului intern de competitivitate.

TAROM are toate șansele să zboare pe pierdere și în 2017

Strategia foștilor manageri privați de la TAROM de a reduce pierderile operatorului aerian între anii 2013-2016 a produs o „gaură“ de 65 milioane de euro. Dacă în 2013, TAROM zbura cu 24 de avioane, astăzi flota companiei înseamnă 21 de avioane cu o vechime medie de peste 15 ani. Pentru a putea supraviețui, TAROM este „condamnată“ să închirieze sau să cumpere avioane cu consum redus. „Am avut o întâlnire cu premierul şi reprezentanții Boeing pentru înnoirea flotei de transport a TAROM. Depunem toate eforturile pentru a porni proiectele de care această țară avem nevoie. Vreau să vă povestesc despre TAROM. Compania a demarat procedura de achiziția a două aeronave pentru înlocuirea celor două Airbus-uri. Se putea face de anul trecut, dacă se prevedeau banii în buget. TAROM a avut întâlniri și cu oficialii Airbus, și cu cei de la Embraer“, a spus ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc (foto). Potrivit acestuia, managementul privat de la TAROM s-a dovedit a fi păgubos pentru companie. Răzvan Cuc a precizat că salariul lui Christian Heinzmann se ridica la circa 14.000 de euro lunar, însă obiectivele nu şi le-a îndeplinit. În prezent, Ministerul Transporturilor şi TAROM sunt în plin proces de alegere a noilor avioane. Conform anunţului de închiriere aeronave în regim „Dry Lease“, compania TAROM vrea două aeronave cu un număr de locuri de 160 -190, cu două clase, separator mobil, o vechime de maximum 6 ani, şi scaune slim tip piele. Din cele 21 de avioane aflate în flotă, TAROM are 8 avioane Boeing, 4 Airbus şi 9 ATR.

 

Rareş Măcinică: Transportatorii vor camioanele pe calea ferată

Companii de logistică și transportatori sunt dispuși să susțină transportul intermodal (sistemul RO-LA) până la finalizarea lucrărilor la tronsoanele de autostradă importante, precum Sibiu-Pitești și Comarnic-Brașov, însă autoritățile întârzie să pregătească acest proiect chiar dacă au obținut avizul de susținere financiară din partea Comisiei Europene.“Putem urca marea majoritate a camioanelor pe tren, astfel încât să eliberăm șoselele de trafic, poluare, zgomot și accidente“, a precizat Rareș Măcinică, general manager al Lagermax AED România, în cadrul evenimentului „Transporturi și Infrastructură“, organizat ieri de revista Capital. El a menționat că a analizat proiectul pregătit de Ministerul Transporturilor în acest sens, al cărui termen de implementare ar fi orizontul anului 2020.
„Acel sistem RO-LA, care știu că a fost dezvoltat de CFR Marfă, există dar nu prea este folosit. Transportul intermodal este foarte folosit în Europa. De exemplu, în Elveția este obligatoriu ca transportul rutier să fie încărcat pe aceste platforme. Este foarte ușor din punct de vedere logistic.Ne putem gândi chiar la obligativitatea ca tot ce înseamnă transport cu camioane de la București la Brașov sau la Sibiu să fie mutat pe calea ferată până se termină autostrada“, a declarant Rareș Măcinică.
Potrivit acestuia, atât Lagermax AED cât și alți transportatori sau firme de logistică vor să contribuie la acest transport intermodal. „Cred că aproape 50% din transportul pe rutier, mai ales cel containerizat, poate fi încărcat pe calea ferată“, a spus managerul Lagermax AED România.

    Se modernizează 147 km de căi ferate

Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA va începe lucrările de reabilitare şi modernizare a 147 km de căi ferate pe tronsonul Radna – Gurasada – Simeria, proiect care va consuma o mare parte din fondurile europene alocate prin Programul Operaţional Infrastructura Mare, potrivit lui Marius Chiper, directorul general al companiei.
Proiectul de modernizare, început în urmă cu trei ani, vizează creşterea vitezei de circulaţie a trenurilor de călători la 160 km/h. Lucrările au fost întârziate de contestaţiile depuse de constructori, spune şeful CFR.
„Am reuşit să finalizăm licitaţiile de modernizare a căii ferate pe tronsonul Radna – Gurasada – Simeria. Ieri am semnat raportul procedurii pe secţiunea 2D. Am finalizat secţiunea 3 Gurasada – Simeria, care încă este în contestaţie, şi mai avem tronsonul 2C pe care îl vom finaliza până în 15 aprilie. Mă bucur că am putut să demonstrăm că, tehnic, proiectul nu a avut probleme, dar ne-a costat trei ani de dezvoltare şi dacă vom continua aşa tot rezultate similare vom avea“, a declarat Marius Chiper.
Problemele întâmpinate în implementarea proiectelor a determinat CFR să înglobeze, din noiembrie anul trecut, fosta secţie de întreţinere mecanizată a căii ferate (SIMC). Este vorba de preluarea a 1.500 de angajaţi şi a unor maşini şi utilaje de execuţie a lucrărilor de infrastructură pentru proiecte mici.
„Vrem să ne dezvoltăm pe partea de proiectare. Intenţia este să profesionalizăm această resursă ca unitate de intervenţie pentru proiecte de mică anvergură“, a mai spus Chiper.

 

    Ioniță, CNAIR: Vrem să extindem garanțiile la 10 ani

România a ajuns să închidă o autostradă la niciun an de la deschidere. După „pățania“ cu lotul 3 de pe Sibiu-Orăștie, guvernanții suflă și-n iaurt. Astfel, la cei 15 kilometri, inagurați recent, Compania de Drumuri a extins garanția constructorului Salini – Impregilo (Impregilo a construit lotul 3 Sibiu-Orăștie) de la 4 la 8 ani. „Avem în vedere extinderea garanției până la 10 ani“, a spus Ștefan Ioniță (foto), directorul general al CNAIR, în cadrul evenimentului Capital. Întrebat dacă la nivelul companiei se are în vedere reluarea proiectului de asfaltare a tronsonului de autostrada București-Fundulea (singurul din România cu îmbrăcăminte de beton), Ioniță a menționat că acest tronson va intra într-o analiză de expertizare. În România, aproximativ 60% din drumurile publice au perioada de viață depășită.

 

Anual, sute de milioane de euro se alocă reparațiilor, însă an de an acestea reapar. O soluție ar fi folosirea bitumului îmbunătățit. CNADNR recunoaşte că „bitumul modificat cu polimeri este caracterizat, în special, de gradul ridicat de elasticitate şi intervalul de plasticitate mărit“, însă le-a impus constructorilor folosirea acestuia doar la o parte din drumurile reabilitate şi sub formă de mixtură asfaltică. Conform testelor realizate de INCERTRANS – unicul institut de cercetări din România în domeniul transporturilor, bitumul cu polimeri majorează cu 50% durata de viaţă a drumului (mai ales în zonele cu diferenţe mari de temperatură vară/iarnă) şi scade costurile legate de mentenanţă.

Constructorii vor să dea în judecată CNAIR

 

Constructorii vor să atace în contencios administrativ decizia Companiei Naţionale d Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) privind realizarea unei serii de lucrări de infrastructură în sistem de regie proprie. Firmele se tem că statul se va transforma în cel mai mare constructor şi că le va fura salariaţii.
Implicarea statului în astfel de proiecte este percepută de constructori ca o concurenţă neloială, motiv pentru care au sesizat deja Consiliul Concurenţei.
„În cazul bucăţii de autostradă Sălişte-Cunţa a fost o greşeală în execuţie pe care am reuşit să o reparăm cu nişte bani constituiţi într-un fond de garanţii de bună execuţie. Dar ce se întâmplă dacă mai apare vreo problemă? Nu poţi lua maşina muncitorului drept garanţie. E extrem de periculos“, a declarat Valentin Stoica, vicepreşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO).
El se întreabă ce se va întâmpla cu muncitorii angajaţi de stat pentru astfel de lucrări într-o perioadă de inactivitate. În plus, sesizează că proiectele în regie proprie ale CNAIR nu se pot finanţa din fonduri europene.
În noiembrie 2016, la scurt timp după înfiinţarea CNAIR, directorul de atunci al companiei, Cătălin Homor, a anunţat o acţiune amplă de lucrări în regie proprie cu scopul declarat al sancţionării constructorilor neserioşi. Homor a anunţat că CNAIR va efectua în regie proprie 15 proiecte de infrastructură în următorii ani, printre care o serie de centuri ocolitoare ale oraşelor Făgăraş, Bârlad, Suceava, Balş, Zalău, Carei şi Săcuieni, Arad şi Timişoara, plus lucrări de refacere sau finalizare a unor drumuri naţionale. În acest sens, compania de stat s-a dotat cu un număr mare de utilaje şi maşini pentru construcţia de drumuri.
Reprezentantul patronatului spune că guvernul anterior a promis constructorilor că lucrările în regie proprie nu vor depăşi valoric 3% din cifra de afaceri a CNAIR, însă planul anunţat depăşeşte mult acest nivel.

    Directorul CFR Călători: Viteza spre mare va creşte la 160 km/h

Odată cu finalizarea lucrărilor de reabilitare a podurilor dunărene, trenurile Soarelui vor cicula cu viteza medie de 160km/h, a explicat Iosif Szentes (foto), director general al CFR Călători, în cadrul conferinţei „Transporturi şi Infrastructură – 2017“, eveniment organizat de Capital. „Având în vedere liberalizarea transportului feroviar, CFR Călători este la răscruce de drumuri, fie se prăbuşeşte fie se resetează din temelii principiul de dezvoltare a CFR Călători“, a declarat Iosif Szentes. Potrivit lui, CFR Călători, în 2016, a reuşit să transporte 53 milioane de călători şi a înregistrat o cfiră de afaceri de 1,8 miliarde de lei. „De trei ani reuşim să înregistrăm profit, asigurăm activitatea cu 12.654 de salariţi ai CFR Călători şi încă 1.640 ai unei filiale. Peste 75% din activitatea CFR Călători este axată pe serviciile Regio. Vom ajunge de la Bucureşti la Constanţa într-o oră şi 55 minute. Trenurile soarelui vor circula cu o viteză de 160 km/h. Distanţa de 225 km se realizează acum sub 2 ore“, a explicat şeful CFR Călători. Iosif Szentes a precizat că parcul de material rulant s-a dezvoltat în ultima perioadă prin reparaţii. „Anul trecut, din cauza faptului că nu am avut posibiltăţi de investiţii în material rulant noi am crescut parcul activ cu aproape 20% cu ajutorul reparaţiilor. Vom avea vagoane pentru biciclişti şi schiori în viitorul apropiat. Avem nevoie de 110 automotoare moderne, consum redus de energie electrică, respectiv de combustibil“, a punctat directorul general al CFR Călători.