Construcția autostrăzilor nu este un subiect de dezbatere publică doar în ultimii ani. În 1993, Capital, la doar câteva luni de la prima apariție, publica un articol despre un program gândit și aprobat în anii ’70, care prevedea construcția a 820 kilometri de autostradă. În perioada comunistă s-a reușit doar o mică parte din plan, astfel că am intrat în economia de piață cu o rețea de 113 km de autostradă, formată din două tronsoane: Bucureşti-Piteşti (96 km) și Feteşti-Cernavodă (17 km). Revista Capital arăta, în 1993, că autoritățile de atunci doreau ca în următorii patru ani să crească numărul kilometrilor de autostradă la 255, prin finalizarea lucrărilor pe București-Fetești, iar mai apoi, să unească portul Constanța de granița cu Ungaria.
Nici acum, la aproape 25 de ani din acel moment, nu avem o autostradă care să străbată România. Și, sigur, nu o vom avea mai devreme de anul 2022.

14 ani fără niciun kilometru de autostradă

Cea mai neagră perioadă la acest capitol a fost înregistrată între anii 1990 și 2003, când nu a fost dat în folosință niciun kilometru de autostradă. Practic, avem de recuperat cel puțin 14 ani față de țările din jur, cum ar fi Ungaria, Polonia sau Croația. Cu toate acestea, cei șapte miniștri care au ocupat fotoliul de la Transporturi în primul deceniu după Revoluție au „construit pe hârtie“ 1.700 de kilometri de autostradă. Din acea perioadă a rămas și celebra declarație că „România nu are nevoie de autostrăzi“ a lui Traian Băsescu, care, în trei mandate, a fost ministru timp de cinci ani. Nici după anul 2000, ceea ce s-a pus pe hârtie nu a fost realizat, decât într-o mică măsură. Fiecare partid care a trecut pe la Palatul Victoria a promis sute sau chiar mii de kilometri de autostradă în programele de guvernare, însă cetățenii români au fost nevoiți să circule pe aceleași drumuri proaste.  

Campioni la desenat autostrăzi

 

În ultimii 13 ani de ani, România a construit 634 km de autostradă, conform Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Din datele CNAIR rezultă că momentul zero al autostrăzilor a fost perioada 2002-2003, când s-au derulat primele proiecte de construcție a loturilor din autostrada București-Constanța, iar în 2004 au fost inaugurați 97,3 kilometri de autostradă. În perioada 2005-2008, când economia a înregistrat cea mai bună evoluție, rețeaua de autostrăzi a fost majorată la 260 de kilometri, adică un plus de doar 50,2 km. Tot atunci autoritățile desenau și prezentau hărți cu mii de kilometri care urmau să fie construiți în următorii ani, însă promisiunile au rămas neonorate. De exemplu, în perioada 2008-2009, miniștrii Transporturilor au întocmit o hartă cu 1.000 km care urmau să fie finalizați până în 2012. În 2012-2013, s-au desenat 4.000 de km de autostrăzi, proiecte ce ar fi urmat a se finaliza în 2025-2030. În urmă cu trei ani, oficialii guvernamentali ne-au anunțat că încep lucrările la autostrada Comarnic-Brașov. Pentru a treia oară proiectul a eșuat. Acum, actualii guvernanți apelează la Banca Mondială pentru a repune pe tapet tronsonul Comarnic-Brașov.
În noul Master Plan General de Transport, aprobat de guvernul condus de Dacian Cioloș, se prevede construirea a circa 3.000 de km de autostrăzi și peste 3.500 de km de drumuri-expres, până în 2030. La începutul acestui an, oficialii guvernamentali au estimat că vor inaugura 90 km noi de autostradă în 2017. Suntem deja în ultima lună din acest an și avem doar 15 km de autostradă în plus față de anul 2015.
După trei ani în care România a reușit să demoleze o porțiune dintr-o autostradă și să nu finalizeze niciun lot de șosea la patru benzi, oficialii guvernamentali refac calculele și anunță că anul acesta vor inaugura încă 25 de kilometri. Pentru anul viitor, ­CNAIR anunță finalizarea lucrărilor la 176 kilometri. Rămâne de văzut dacă promisiunile vor fi respectate, în anul următor.

KM de autostradă inaugurați în ultimii 25 de ani

1990  113

2004  97,3
2007  50,2
2009  41,4
2010  27,8
2011   69
2012   126
2013  117
2014  49
2015  40
2017*  15