Rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti (UPB), Mihnea Costoiu, a declarat duminică, pentru Agerpres, că România a pierdut definitiv statutul de membru fondator al Extreme Light Infrastructure Delivery Consortium / European Research Infrastructure Consortium, deşi a fost prima ţară care a demarat proiectul.

„În ultimii doi, trei, patru ani lucrurile s-au schimbat fundamental tocmai că am înlocuit specialiştii. (…) Am înlocuit oamenii care sunt în stare să poarte, au fost în stare să poarte un dialog instituţional politic pe politica ştiinţei, la acest lucru mă refer, cu oameni care nu sunt din domeniu, cu tot felul de filozofi, fără să vreau să jignesc, sunt oameni poate valabili în domeniul lor, dar care nu au niciun fel de legătură cu domeniul şi acest lucru a dus la o incapacitate de a dialoga cu reprezentanţii ştiinţifici din ELI DC şi din Europa (…) Din nefericire, faptul că oameni care nu se pricep sunt de ceva perioadă în dialog cu partenerii noştri europeni a scăzut încrederea la zero până când această încredere şi acest minim fir de legătură s-a rupt. Astăzi România a pierdut ceva ce nu mai poate câştiga niciodată, chiar dacă oficialii spun altceva, şi anume statutul de membru fondator. Acum vorbim de posibilitatea ca România să devină observator, ori România nu este observator, România este fondator al acestui DC. Aşa am plecat până când încrederea s-a rupt”, a spus Mihnea Costoiu, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării.

România a pierdut contactul cu lumea științifică internațională

Potrivit acestuia, România nu va mai putea câştiga „niciodată” statutul de membru fondator.

„A fost un efort constant din 2007 până astăzi pentru a ajunge cu proiectul în această fază şi printr-o neglijenţă am ajuns să pierdem contactul cu lumea ştiinţifică internaţională. Chiar dacă decidenţii de la Bucureşti vor conştientiza lovitura pe care România primit-o… Chiar dacă vor conştientiza şi vor face paşii necesari, România nu va mai putea câştiga niciodată statutul de fondator. Fondatori sunt astăzi Ungaria şi Cehia. Suntem cu câţiva observatori, nici măcar observatori nu am fost primiţi, adică nici măcar să stăm în spate, nu la masă ci undeva în cameră, ca să fiu plastic, nu am fost primiţi. Nu suntem lăsaţi nici măcar în curtea casei, undeva pe stradă şi aflăm din ziare, din comunicări publice ceea ce se întâmplă în interiorul discuţiilor. Este o lovitură pentru noi, cei care am construit acest proiect, este o durere foarte mare”, a afirmat Costoiu.

El consideră că laserul are nevoie de finanţare pentru mentenanţă, pentru a susţine experimentele.

Rectorul UPB a precizat că România a fost prima ţară din cele trei care a demarat proiectul în 2013, moment în care era „vârful de lance”.

„2013 a însemnat momentul demarării proiectului. Prima ţară care demara proiectul era România. (…) Noi am început dialogul pentru ELI Delivery Consortium, noi am început proiectul, noi am fost vârful de lance la Comisie (n.r. Comisia Europeană) şi aşa mai departe. (…) În 2013 România era ţara care începuse prima proiectul din cadrul celor trei ţări participante la proiectul european – vorbim de Ungaria şi Cehia. Noi am lansat în 2013 deja construcţia. Am avut onoarea în calitate de ministru să inaugurez lucrările alături de comisarul european pentru politică regională Johannes Han, astăzi comisar pentru buget, alături de toate forţele politice, pentru că la vremea respectivă am făcut un apel la toate forţele politice să sprijine aceste proiect. Am invitat la inaugurarea şantierului absolut toţi participanţii, în orice cotă să spun aşa, la sprijinirea acestui proiect indiferent de culoarea politică pe care o aveau sau au avut-o la momentul respectiv”, a afirmat rectorul UPB.

Negocierile pentru proiectul ELI au fost extrem de complicate

Potrivit acestuia, negocierile privind demararea proiectului ELI au fost unele „extrem de complicate”.

„De asemenea, a fost momentul 2013 în care am purtat negocierile cu ţările importante pentru realizarea ELI DC. A fost o negociere la cel mai înalt nivel. Vorbesc aici de cancelarul Germaniei şi de preşedintele Franţei, respectiv premierul francez. Iar tehnic, eu în calitate de ministru, cu miniştrii responsabili din Germania şi Franţa. Alături de colegii din Ungaria şi Cehia am pornit acest proiect. În acea negociere care a fost extrem de complicată am fost sprijinit, evident, şi eu de toate instituţiile statului român, la modul cel mai profesionist am decis la vremea respectivă ca reprezentantul – şeful ELI DC să fie un reputat profesor german, care între timp din nefericire s-a stins”, a susţinut Mihnea Costoiu.

Laserul de la Măgurele este în pericol de a se „prăbuşi”

„Fără recunoaşterea activităţii laserului de către comunitatea ştiinţifică şi respectiv de către Comisia Europeană pe baza recomandării specialiştilor, laserul se va prăbuşi. Laserul are o şansă cu ghilimele de rigoare să se prăbuşească total pentru că nu va mai putea primi finanţare decât ceea ce va acorda România din bugetul propriu, ceea ce este absolut insignifiant”, a spus rectorul Universităţii Politehnica.

El a făcut un apel către universităţi, institute de cercetare, dar şi către clasa politică să „depună un efort constant” pentru „a salva cel mai mare proiect ştiinţific din ultimii 50 de ani”.

„Fac un apel la toată lumea – universităţi, institute de cercetări şi, în special, la toată lumea politică românească să depună un efort constant ca să salvăm cel mai mare proiect ştiinţific românesc din ultimii 50 de ani. (…) Fără această conlucrare, şi nu este vorba despre un partid sau altul, de un ministru sau altul şi, foarte important, Guvernul trebuie să înţeleagă că trebuie să îşi trimită la masa acestor negocieri profesionişti în domeniu. (…) Credibilitatea am pierdut-o foarte repede şi se câştigă foarte greu”, a arătat rectorul UPB.

Potrivit acestuia, UPB este singura universitate românească ce are o şcoală doctorală şi două mastere dedicate Laserului de la Măgurele.

„Politehnica este universitatea care şi-a asumat încă din 2012 să finanţeze din bani proprii proiectul, în sensul în care noi avem şcoală doctorală destinată laserului de la Măgurele, singura şcoală doctorală din România este la Politehnică, şi avem două mastere dedicate Laserului de la Măgurele. Am investit pe termen lung ca să pregătim specialişti pentru acest proiect”, a mai afirmat Mihnea Costoiu.

Sursa foto: Dreamstime