Uzina Roman a fost fabrica fanion a Braşovului. Însă, în ultimele două decenii, uzina a trecut prin grele încercări. În perioada 2004 -2012, fabrica a fost ţinută în viaţă de un contract uriaş cu Pentagonul, pentru care a livrat peste 1.000 de camioane de transport militare care au fost foliste în zonele de conflict din Irak şi Afganistan. În 2012, americanii nu au mai reînnoit contractul iar fabrica a rămas doar cu câteva contracte mici de livrare de camioane pentru firmele locale de utilaj petrolier, precum UPET Târgovişte sau Confind Câmpina. Între timp, uzina Roman a sperat că va primi mai comenzi de tractoare din partea ţărilor africane, însă acestea s-au lăsat aşteptate. „S-au mai interesat firme din Nigeria, Sudan, Egipt pe partea de tractoare. Nu s-a legat însă nimic, până acum”, ne-a declarat Carol Rugacs, directorul fabricii.
O gură de oxigen
Recent, fabrica de camioane, deţinută de omul de afaceri Ioan Neculaie, a câştigat, un contract de 2,4 milioane de euro, fără TVA, pentru livrarea a 23 de camioane militare pentru MAPN. Autovehiculele sunt de două tipuri: 11 dintre ele în configuratia transport container specializat ATCS şi 12 în configuraţia autocamion de transport capacitate medie ACMD. Toate camioanele au tracţiune 6 x 6 şi sunt dotate cu motoare MAN. Perioada de livare este de 14 luni de la semnarea contractului. Valoarea maximă a contractului estimată de către MAPN era de 18 milioane de lei (4 milioane de euro), fără TVA. Prin urmare, Roman Braşov a câştigat licitaţia cu un preţ aproape la jumătate, concurând cu firme internaţionale precum Iveco, Tatra sau MAN. “Am venit cu un preţ imbatabil şi am câştigat. Acest contract reprezintă o gură de oxigen pentru fabrica noastră, care, altfel, mai efectuează doar reparaţii”, a spus, pentru Capital.ro, Carol Rugacs.
Contractul cu MAPN câştigat luna trecută este primul consistent pentru camioane, din ultimii cinci ani, pe care Roman îl câştigă , după ce a pierdut, din 2011, unul de livrare de vehicule militare către Pentagon şi după ce, anul trecut, a pierdut încă un contract pentru livrarea a 29 de camioane către MAPN în favoarea italienilor de la Iveco Defence Vehicles. În prezent, fabrica din Braşov este la limita supravieţuirii, spune directorul Rugacs, în condiţiile în care nu mai face decât reparaţii iar proiectul de autobuz citadin Urban a fost un eşec, pentru că nicio primărie din ţară nu l-a dorit, doar câteva bucăţi fiind vândute unor firme de transport internaţional de pasageri.
Eşecul primului autobuz modern
Un alt proiect de care s-au legat mari speranţe pentru Roman a fost autobuzul Urban Crosstown. Primul autobuz citadin modern pe care l-a produs România după 1989 a fost un eşec. Doar șase unități au fost vândute unor firme de transport internațional de pasageri.
Autobuzul nu va mai apărea niciodată pe linia de producție, pentru că proiectul a expirat deja. Fabrica din Braşov a reuşit însă să vândă 300 de şasiuri, practic doar “scheletul autobuzului”, în valoare de 15 milioane de dolari, către o firmă din Columbia. „Am avea nevoie de o altă omologare, de o altă linie de producţie pentru motor, pentru că acum ni se impun normele EURO 6. Nu are sens, mai ales că nu avem comenzi. Autobuzul românesc s-a dovedit un eşec. Nimeni din ţară nu ne-a vrut. (…) Probabil că i-a speriat preţul. Adevărul e că preţul de catalog era de 120.000 de euro, cu aer condiţionat. Înţeleg că, acum câţiva ani, în Bucureşti s-au cumpărat autobuze cu 180.000 de euro fără aer condiţionat. Eram prea scumpi, ce să mai….”, a declarat directorul Rugacs.
Autobuzul Urban Crosstown are motorizare Diesel EURO 5 și o viteză maximă de 80 km/h. Podeaua este total coborâtă, are caroserie autoportantă, dispozitive tehnice destinate să faciliteze accesul persoanelor cu dizabilități şi sistem de siguranţă care nu permite plecarea autobuzului cu uşile deschise. Capacitatea este de 91 de persoane pe scaune și în picioare.
Trecut glorios, prezent incert
Uzina Roman a fost iniţial fabrică de armament la înfiinţare în 1938, iar începând cu anul 1953, după naţionalizare a fost numită Steagu Roşu şi a început să fabrice autocamioane. Primul a fost produs în 1954, iar uzina a început să aibă comenzi tot mai mari. Aşa s-a ajuns ca în 1977 să aibă o producţie record de 33.000 de maşini pe an. Şi numărul de angajaţi a crescut vertiginos de la un an la altul. Dacă în 1954 fabrica avea 4.400 de salariaţi, în 1978 s-a ajuns la 26.000. „Steagul Roşu" devenise cea mai mare uzină din Braşov şi un succes peste hotare. Celebrele modele Carpaţi, Bucegi, ROMAN sau DAC aveau mare căutare la export în Ungaria, RDG, Polonia, Statele Unite sau Grecia. Declinul uzinei a început după anul 1990, iar comenzile au tot scăzut. În 2004, uzina a fost privatizată şi mii de oameni au fost daţi afară. Acum doar 500 de oameni mai lucrează la Roman, iar compania a intrat în insolvenţă anul trecut. Ultimul an pe profit a fost în 2009, iar acum compania are datorii de 120 de milioane de lei. Fabrica este şi în insolvenţă, din 2014, singura ei şansă fiind reorganizarea. Potrivit planului propus şi adoptat de Centu SPRL, firma ar urma să deruleze, în următorii patru ani, contracte de aproape 1,7 miliarde de lei (38 de milioane de euro) cu statul român. Tot potrivit planului de reorganizare, mai multe companii străine vor face comenzi către Roman SA. Astfel American International Service ar vrea să cumpere 100 de autotractoare şi 50 de autotransportatoare trupe, în valoare de 35 de milioane de lei. O altă companie străină din Columbia, Non Plus Ultra SA a cumpărat 400 de şasiuri de autobuz Roman, în valoare de 60 de milioane de lei. Compania Roman vrea să mai facă bani şi din vânzarea unor active din care să obţină alte 45 de milioane de lei.
Sub auspiciile lui Neculaie
Patronul Roman, din 2003, este omul de afaceri Ioan Neculaie, care deţine şi clubul de fotbal FC Braşov. În acel an, la lansarea primului Top 300 Capital, Neculaie era unul dintre cei mai bogați români, cu o avere de 240-250 milioane de euro. În decembrie '89, Ioan Neculaie era subinginer la Sere Codlea. În primele luni ale anului 1990 acesta și-a vândut apartamentul din Codlea, și-a cumpărat o mică fermă, apoi a înființat o firmă de construcții. După zece ani era deja patronul unui grup industrial puternic, cu afaceri în construcții, producție de mobilă, turism și fotbal.
Pasiunea pentru fotbal l-a determinat în 1999 să preia clubul de fotbal FC Braşov. În 2004, a ajuns să controleze uzina Roman, pentru care se judecă şi acum cu un grup de investitori locali. Ioan Neculaie are o condamnare în primă instanţă la patru ani de închisoare cu suspendare pentru că a construit o sală de conferinţe pe un teren care nu îi aparţinea. Procesul este încă în desfăşurare. Omul de afaceri a candidat şi pentru o funcţie de senator în 2008, dar nu a prins un loc în Parlament.
Deşi a pierdut, în ultimii 10 ani, mare parte din avere, încă deţine o casă în Statele Unite, un domeniu în Braşov, o casă în Codlea, peste 10 maşini de lux, dar şi un elicopter. Milionarul braşovean, care de multe ori a ţinut prima pagină a ziarelor de scandal, fiind implicat şi în scandaluri sexuale, este necăsătorit şi are un fiu.
