“Numărul solicitanţilor de azil ajunşi de la începutul anului în Germania a depăşit marţi oficial pragul de un milion de persoane, a anunţat un membru al guvernului landului Bavaria. Unii analişti estimează însă că acest prag a fost în realitate atins de mult timp şi numărul migranţilor extracomunitari sosiţi anul acesta pe teritoriul german este mult mai mare. Potrivit ministrului bavarez al Afacerilor Sociale, Emilia Mueller, numai în luna Noiembrie au fost înregistraţi oficial peste 200.000 de noi solicitanţi de azil. Înregistrarea migranţilor se face de obicei în Bavaria, întrucât acesta este primul land federal german unde ei pătrund după ce au trecut graniţa austriacă, de acolo fiind redistribuiţi către celelalte landuri. Totuşi, unii comentatori atrag atenţia că oficiile unde sunt înregistraţi migranţii sunt copleşite de numărul foarte mare de cereri de azil, astfel că pot să treacă şi mai multe săptămâni până când un migrant este introdus în baza de date, motiv pentru care ei consideră că acest prag fusese deja depăşit de ceva timp. Politica generoasă de azil promovată de guvernul cancelarului Angela Merkel a determinat migranţii proveniţi din ţările arabe, africane şi asiatice să se orienteze cu predilecţie către Germania. În acest timp, şefa guvernului de la Berlin se confruntă cu tot mai multe presiuni, în special din partea Uniunii Creştin-Sociale, ramura bavareză a Uniunii Creştin-Democrate CDU pe care o conduce, să ia măsuri pentru restricţionarea primirii migranţilor. Totuşi, într-o intervenţie recentă în faţa Bundestagului, Angela Merkel a menţionat că nu intenţionează să schimbe această politică, reafirmând totodată că doreşte să fie instituite la nivelul Uniunii Europene cote permanente de repartizare a refugiaţilor între statele membre”, mai scrie Bild.

“Comitatul Los Angeles a votat în favoarea primirii de refugiaţi sirieni”, citim în publicaţia Los Angeles Times.

 „Comitatul Los Angeles a votat în favoarea primirii de refugiaţi care fug de persecuţii, în special originari din Siria, într-un climat politic tensionat în care unii îi acuză că sunt vectori ai terorismului în SUA. Consiliul de supervizare al comitatului Los Angeles a decis, cu trei voturi pentru şi unul împotrivă în favoarea primirii de refugiaţi aflaţi în căutarea "unei noi vieţi paşnice şi productive" în acest al doilea cel mai mare oraş american. Doi membri ai consiliului, Mark Ridley-Thomas şi Sheila Kuehl, au recomandat trimiterea unei scrisori preşedintelui american Barack Obama şi congresmenilor pentru a-şi exprima sprijinul faţă de eforturile la nivel federal în vederea sprijinirii refugiaţilor sirieni care fug de războiul din ţara lor. "Vrem să respingem toate vestigiile intoleranţei care ameninţă tot ce are mai bun democraţia", a spus Ridley-Thomas. Peste 25 de state din cele 50 câte numără SUA au anunţat că nu vor accepta refugiaţi sirieni, după atentatele jihadiste care s-au soldat cu 130 de morţi la Paris. Partidul republican, care controlează Congresul, susţine această poziţie. După atacul de la San Bernardino care s-a încheiat cu 14 morţi la 2 decembrie, candidatul republican la preşedinţie Donald Trump a cerut că musulmanilor să le fie interzis accesul pe teritoriul american. Preşedintele Barack Obama consideră această solicitare ca fiind contrară valorilor Americii şi îi acuză pe republicani de isterie. El şi-a luat angajamentul ca SUA să primească circa 10.000 de sirieni până la sfârşitul lui 2016.”

“Camera Reprezentanţilor a votat pentru restrictionarea calatoriilor cetăţenilor străini care au vizitat Irak şi Siria”, titrează The Wall Street Journal.

„Camera Reprezentanţilor din SUA a votat marţi cu o majoritate covârşitoare înăsprirea restricţiilor de călătorie pentru cetăţenii celor 38 de ţări din programul Visa Waiver, pentru a-i împiedica pe eventualii jihadişti cu paşapoarte europene să ajungă liber pe teritoriul american. Acest al doilea pachet legislativ major din domeniul securităţii adoptat de Camera Reprezentanţilor după atacurile de la Paris din 13 noiembrie a fost aprobat cu 407 voturi pentru şi 19 împotrivă. Legea mai trebuie să treacă acum şi de Senat, data votului nefiind stabilită încă. Printre alte lucruri, legea le va cere cetăţenilor din programul Visa Waiver, care include majoritatea ţărilor din Europa de Vest, să obţină o viză de călătorie pentru a intra în SUA dacă au fost în Siria, Irak, Iran sau Sudan în ultimii cinci ani. Măsura vizează de asemenea şi persoanele care au dublă cetăţenie, dacă una dintre cetăţenii este a unei ţări din cele patru nominalizate. Legea le cere de asemenea ţărilor din acest program să fac schimb de informaţii cu autorităţile americane în legătură cu suspecţii de terorism. "Această lege va ajuta la acoperirea golurilor din domeniul securităţii şi la îmbunătăţirea capacităţii noastre de a-i opri pe indivizii periculoşi înainte de a ajunge pe teritoriul nostru", a declarat republicanul Michael McCaul, preşedintele Comisiei pentru Securitate Internă din cadrul Camerei Reprezentanţilor. Circa 20 de milioane de persoane intră anual în SUA prin acest program, care le permită să rămână pe teritoriul american timp de 90 de zile. Programul Visa Waiver, lansat în 1986, vizează 38 de ţări, între care şi statele membre ale UE, cu excepţia Bulgariei, Croaţiei, Ciprului, Poloniei şi României, şi a fost creat pentru a sprijini turismul şi a consolida relaţiile SUA cu aliaţii săi cei mai apropiaţi. Noua reformă nu pune sub semnul întrebării programul, însă va complica deplasarea în SUA a persoanelor care s-au dus, din motive legitime, în ţările vizate, indiferent dacă este vorba de activişti din domeniul ajutorului umanitar, jurnalişti sau simpli turişti. Ei vor trebui să meargă de acum la un consulat american pentru o întrevedere prealabilă primirii vizei.”

“Reacţia lumii faţă de propunerea lui Donald Trump de a interzice accesul musulmanilor în SUA: Dezolare”, titrează The New York Times.

“Propunerea lui Trump a fost urmată de un val de critici printre politicienii din SUA şi Europa, în timp ce experţi în drept au vorbit despre posibila neconstituţionalitate a unei asemenea idei, iar alţii consideră că ea contravine valorilor toleranţei pe care le promovează SUA. Cu toate acestea, Donald Trump, favoritul alegerilor primare din Partidul Republican pentru scrutinul prezidenţial ce se va desfăşura anul viitor în SUA, a declarat marţi că îşi menţine propunerea privind interzicerea accesului în SUA pentru toţi musulmanii, în pofida criticilor dure pe care le-a primit atât pe plan intern cât şi internaţional după ce a evocat prima dată această dorinţă. “Am primit sprijinul a mii de personae. Trebuie făcut ceva”, a spus Trump la postul de televiziune ABC. Cu o zi în urmă el a lansat un apel pentru interzicerea temporară a accesului musulmanilor în SUA, invocând faptul că aceştia ar manifesta sentimente de ură faţă de americani. Sugestia sa a survenit în contextul tensionat creat de atacul armat de la San Bernardino, soldat cu 14 morţi şi 21 de răniţi, comis de doi soţi de origine pakistaneză. Politicianul republican s-a mai evidenţiat prin declaraţii în care a exprimat o poziţie împotriva primirii refugiaţilor musulmani, Administraţia Obama intenţionând să aducă în SUA cel puţin 10.000 de refugiaţi sirieni. Într-una dintre aceste declaraţii el a estimat că ceea ce face cancelarul german Angela Merkel pentru refugiaţi este “nebunesc”, în opinia lui Trump existând posibilitatea ca un val masiv de migranţi de genul celui sosit în ultima vreme în Europa să devină un “Cal Troian” al islamiştilor radicali.”

“Putin: Experţi străini vor examina cutia neagră a avionului doborât de Turcia”, scrie The Guardian, în pagina electronică.

“Rusia a recuperat una din cutiile negre ale bombardierului SU-24 doborât de Turcia la frontiera cu Siria în noiembrie şi o va analiza cu specialişti străini, a declarat marţi preşedintele Vladimir Putin. "Vă cer să nu o deschideţi pentru moment", i-a spus Putin ministrului apărării, Serghei Şoigu, în cadrul prezentării cutiei negre, conform agenţiilor ruse, el cerând ca aceasta să nu fie analizată "decât în prezenţa unor experţi străini". Şoigu a declarat că teritoriul unde a căzut bombardierul rus a fost "eliberat" de forţele speciale siriene, ceea ce le-au permis să descopere cutia neagră într-o zonă până acum sub controlul rebelilor. Preşedintele Putin a declarat că analiza cutiei negre va permite stabilirea traiectoriei şi a parametrilor poziţiei bombardierului în momentul în care acesta a fost doborât de forţele aeriene turce. Bombardierul a fost doborât la 24 noiembrie de către forţele aeriene turce la frontiera dintre Siria şi Turcia, provocând între Ankara şi Moscova cea mai gravă criză de la sfârşitul Războiului Rece. Putin a mai atras atenţia că descifrarea cutiei negre, indiferent care ar fi conţinutul ei, nu va modifica atitudinea Rusiei şi nu va atenua furia sa faţă de Turcia după această "lovitură pe la spate". "Obişnuiam să tratăm Turcia nu doar ca prietenul nostru, ci şi ca aliatul nostru în lupta împotriva terorismului şi nimeni nu se aştepta la această lovitură sub centură, la această lovitură pe la spate", a adăugat preşedintele rus.”

“Venezuela: Preşedintele Maduro cere demisia guvernului său”, scrie Le Monde.

“Preşedintele venezuelean Nicolas Maduro le-a cerut marţi miniştrilor săi să demisioneze, pentru a efectua o restructurare a guvernului, după victoria zdrobitoare a opoziţiei la alegerile legislative. "Cer Consiliului de Miniştri să îşi prezinte demisia, pentru a efectua un proces de restructurare, de renovare şi de profundă relansare a întregului guvern naţional", a declarat Maduro în cadrul unei emisiuni televizate. Pe de altă parte, Consiliul Naţional Electoral a anunţat marţi că opoziţia venezueleană, coaliţia Masa Unităţii Democratice MUD, a obţinut majoritatea calificată de două treimi la alegerile legislative de duminică. Majoritatea de două treimi permite MUD să convoace un referendum sau să creeze o adunare constituantă. Victoria opoziţiei la alegerile legislative, prima în 16 ani, marchează o schimbare istorică pentru “chavism” – de la numele preşedintelui defunct Hugo Chavez, şef al statului între 1999 şi 2013 -, până acum obişnuit să deţină toată puterea în Venezuela, într-un context de nemulţumire populară în faţa crizei economice care loveşte această ţară petrolieră.”