„Londra și partenerii săi europeni nu au ajuns la niciun acord, în timp ce liderii celor 28 de țări membre sunt închiși de la mijlocul amiezii de joi în clădirea Consiliului European de la Bruxelles, pentru a încerca să evite un „Brexit” prin acordarea de concesii premierului britanic David Cameron. O primă rundă de negocieri a avut loc, în care o serie de țări membre şi-au exprimat dezacordul cu privire la compromisul propus acum peste două săptămâni. Potrivit mai multor surse diplomatice, "există o dorință comună de a-l ajuta dl. Cameron și pentru a găsi un acord care îi va permite să militeze pentru" Da" la referendumul privind apartenenţa Regatului Unit la Uniunea Europeană", mai scrie Le Monde.

„Niciun acord încă pentru Cameron după maratonul discuții de la Summit-ul UE”, scrie The Guardian, în pagina electronică.

„Negocierile care ar putea decide viitorul Marii Britanii în Uniunea Europeană rămân pe muchie de cuţit, după ce ședința de la Bruxelles, care a durat toată noaptea, s-a încheiat fără niciun rezultat. Premierul britanic a părăsit discuțiile bilaterale la 5:30, iar preşedintele Consiliului Europeanm Donald Tusk spune că "rămân o mulţime de lucruri de făcut". Cameron a fost avertizat de către liderii UE că nu îi va fi acordată o a doua șansă dacă reușeşte să ajungă la un acord la summi-ul celor 28. Dacă premierul spaniol Mariano Rajoy s-a declarat optimist cu privire la şansele unui compromise, prim-ministrul italian Matteo Renzi a spus că este mai puţin optimist decât înainte în privinţa unui acord. Exprimându-se în faţa reporterilor vineri dimineaţa devreme după mai multe ore de dezbateri în legătură cu cererile de reformă ale Marii Britanii şi criza migraţiei în UE, Renzi a explicat că s-au făcut "câţiva paşi timizi înainte asupra migraţiei", dar şi "câţiva paşi înapoi în legătură cu acordul cu Regatul Unit". "Sunt mereu încrezător, dar un pic mai puţin optimist decât atunci când am sosit", a adăugat el.”

“Turcia acuză militanţii kurzi pentru comiterea atentatului de la Ankara”, titrează The Wall Street Journal.

„Turcia escaladează  lupta cu militanții kurzi, acuzându-i de atentatul de la Ankara și a cerut Washington-ului să rupă legăturile cu grupul, unul dintre cei mai importanţi aliați ai americanilor în Siria. După ce 28 de persoane au fost ucise în capitala Turciei, premierul Ahmet Davutoglu a declarat că atacatorul a fost un membru al YPG, miliția kurdă sprijinită de SUA şi care luptă cu Statul Islamic în Siria. Turcia a bombardat intens joi seară zone controlate de kurzi în nordul provinciei Alep din Siria, a anunţat Observatorul sirian pentru drepturile omului. "Turcia bombardează zone kurde la nord de Alep, în cel mai puternic atac contra acestor zone de când a început să le bombardeze poziţiile în urmă cu câteva zile", a declarat ONG-ul. Bombardamentele durează de cinci ore şi continuau, potrivit ONG-ului. Directorul OSDO, Rami Abdel Rahman, a precizat pentru France Presse că bombardamentele vizează bastionul kurd Afrin şi nu doar zonele controlate de Forţele democratice siriene, o coaliţie arabo-kurdă dominată de Unităţile de protecţie a poporului kurd. Sprijinite de raidurile aeriene ruseşti, FDS au cucerit mai multe localităţi care erau controlate de rebeli în nordul provinciei Alep, în apropiere de graniţa cu Turcia. Înaintarea FDS alarmează Turcia care bombardează poziţiile acestei coaliţii de sâmbătă.”

“Papa Francisc spune că Donald Trump nu este creştin. Miliardarul american califică declaraţiile Suveranului Pontif ca fiind “ruşinoase”, scrie portalul de ştiri Business Insider.

“Miliardarul american Donald Trump nu poate spune că este creştin când promite să construiască ziduri împotriva imigranţilor, a declarat Suveranul Pontif în avionul care îl transporta din Mexic la Roma. “O persoană care vrea să construiască ziduri şi nu poduri nu este creştină”, a declarat Papa, răspunzând întrebării unui jurnalist privind poziţiile antiimigraţie ale candidatului republican la preşedinţia SUA. “Nu este în Evanghelie. Votaţi, nu votaţi, nu mă amestec. Spun numai că nu este creştin”, a adăugat Papa. Donald Trump l-a criticat şi în trecut pe Papă, punând sub semnul îndoielii realismul său politic într-un interviu. El a anunţat că va construi un zid în locul actualului gard dintre Mexic şi SUA dacă va fi ales preşedinte. Vaticanul a explicat că Suveranul Politic nu vorbeşte ca un om politic, ci ca un om al credinţei. “Politica nu este meseria Papei. Este un om de credinţă, nu trebuie să ne mirăm că mesajul său are repercusiuni politice şi sociale”, a declarat Federico Lombardi, purtător de cuvânt al Vaticanului. În replică, Donald Trump a calificat afirmaţiile Papei la adresa sa drept ruşinoase. “Când un lider religios pune sub semnul întrebării credinţa unei persoane este ruşinos”, a declarat miliardarul la un miting din Carolina de Sud. “Niciun conducător, în special un lider religios, nu ar trebui să aibă dreptul de a pune sub semnul întrebării religia sau credinţa unui alt om”. “Sunt mândru să fiu creştin şi ca preşedinte nu voi permite ca creştinătatea să fie constant atacată şi slăbită, contrar a ceea ce se întâmplă în prezent cu actualul nostru preşedinte”, a adăugat Trump. “Guvernul mexican şi liderii săi au făcut afirmaţii dezagreabile la adresa mea în prezenţa Papei. Papa nu a auzit decât o variantă a poveştii, nu a văzut criminalitatea, traficul de droguri şi impactul negativ pe care politicile actuale îl au pentru SUA', a spus candidatul republican la preşedinţia SUA. “Când sau dacă Vaticanul va fi atacat de ISIS, pentru că acesta este cel mai important obiectiv al ISIS după cum ştie toată lumea, vă garantez că Papa şi-ar dori şi s-ar ruga ca Donald Trump să fi fost preşedinte”, a mai spus republicanul în discursul său din Carolina de Sud.”

“Christine Lagarde, reconfirmată vineri la conducerea FMI”, citim în publicaţia franceză L’Opinion.

“Boardul Fondului Monetar Internaţional urmează să o confirme, vineri, pe Christine Lagarde pentru un al doilea mandat la conducerea organizaţiei. Boardul, care avea programată numirea lui Lagarde la începutul lunii martie, a decis să confirme numirea ei mai devreme, neexistând niciun alt candidat. Lagarde şi-a asigurat practic al doilea mandat după ce nominalizările la şefia FMI au fost închise la mijlocul lunii februarie fără niciun contracandidat. Fondul a declarat atunci că ea era singura persoană nominalizată şi doreşte să finalizeze procesul de selecţie rapid.”