„Sectorul bancar european asediat se pregătește pentru o altă lovitură la costuri de finanțare și profituri, în cazul în care Marea Britanie decide să iasă din Uniunea Europeană la referendumul de săptămâna viitoare. Ilustrand preocupare a investitorilor, un indice al finanţelor majore UK şi europene a scăzut la cel mai mic nivel al său în această săptămână, de la turbulenţele de pe piețele internaționale din luna Februarie, o scădere accentuată”, mai scrie The Wall Street Journal.

„Fed menţine rata dobânzii de neschimbată și plănuieşte o creştere mai lentă”, titrează The New York Times.

„Preşedintele Rezervei Federale a SUA, Janet Yellen, a anunţat menţinerea ratei dobânzii în intervalul actual cuprins între 0,25 şi 0,50%, citând ameninţarea Brexitului, ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, ritmul lent de creare de noi locuri de muncă şi creşterea economică modestă. “Cred că este corect să spun că unul din factorii care au determinat decizia de astăzi este votul privind Brexit de săptămâna viitoare. Evident, în funcţie de rezultatul votului, vom anunţa viitoarele noastre decizii”, a afirmat Janet Yellen. Britanicii se vor pronunţa pe 23 iunie, într-un referendum, cu privire la oportunitatea părăsirii Uniunii Europene de către Marea Britanie, una dintre cele mai importante decizii ale ţării în ultimele decenii. Nu este prima dată când Fed ia decizii de politică monetară ţinând cont de evoluţiile globale. Anul trecut, instituţia a amânat aşteptata majorare a dobânzii de bază din cauza turbulenţelor de pe pieţele financiare, provocate de încetinirea economiei chineze. Economiştii sunt îngrijoraţi că ieşirea Marii Britanii din UE ar putea provoca noi turbulenţe de pe pieţele financiare iar ministrul britanic de Finanţe, George Osborne, a avertizat că ar putea fi adoptate noi măsuri de austeritate în cazul unui Brexit. Fed a majorat dobânda de bază în luna decembrie 2015, prima majorare a costului creditului din ultimul deceniu, iar pentru acest an preconiza să adopte alte două noi majorări de dobândă. Însă, aceste planuri au trebuit revizuite având în vedere încetinirea economiei mondiale şi volatilitatea de pe pieţele financiare.”

“Mii de greci au cerut la Atena demisia guvernului Tsipras”, scrie portalul news.webmarked.net

”Aproape 7.000 de persoane au manifestat joi seară la Atena, la apelul unui colectiv fără implicaţii politice, şi au cerut demisia guvernul de stânga condus de Alexis Tsipras, relatează AFP. Poliţia şi organizatorii au estimat la 7.000 numărul manifestanţilor aflaţi în vecinătatea sediului parlamentului grec, o prezenţă considerată 'satisfăcătoare', însă oarecum dezamăgitoare de către unul dintre animatorii protestului, Giorgos Koutsoukos. La Salonic, metropolă din nordul ţării, numai o sută de persoane au răspuns apelului la manifestaţie, potrivit unui corespondent al agenţiei France Presse aflat la faţa locului. Puţini tineri, multe persoane în vârstă de peste 40 de ani, majoritatea angajaţi în sectorul privat: la Atena, mitingul a atras în special pătura superioară a clasei mijlocii, afectată de majorările de impozite şi de cotizaţiile sociale impuse de guvernul Tsipras sub presiunea creditorilor internaţionali ai ţării, UE şi FMI. “Demisionează!”, era scris pe un banner adus de participanţi, preluând cuvântul de ordine al mitingului, organizat prin intermediul reţelelor sociale. “Vrem un guvern ecumenic, de tehnocraţi, care să nu fie condus de Alexis Tsipras”, a declarat Giorgos Koutsoukos, 52 de ani, care exercită o “profesie liberal” şi afişează simpatii 'centrist liberale”. Reales anul trecut cu promisiunea de a renunţa la politica de austeritate, Alexis Tsipras a negociat în mai un nou acord cu Uniunea Europeană şi FMI care prevede plata a 10,3 miliarde de euro pentru relansarea economiei naţionale. Noua tranşă de împrumut se înscrie în acordul semnat în iulie 2015 pentru a evita ieşirea Greciei din zona euro. În schimb, prim-ministrul elen a acceptat două reforme dureroase, a sistemului dc pensii şi impozitelor, precum şi majorarea taxelor indirecte, motive de nemulţumire socială crescândă în întreaga ţară, mai scrie AFP.”

“Euro 2016: poliția intervine în timp ce fanii englezi şi ruşi s-au confruntat la Lille”, scrie The Guardian, în pagina electronică.

„Cel puțin 36 de persoane au fost arestate după ce confruntările de la Euro au izbucnit din nou, miercuri, când fanii Anglia și Rusiei s-au întâlnit în centrul orașului Lille, un ecou al violențelor care au afectat Marsilia. Sute de polițiști francezi au acuzat grupuri de fani din Anglia că ar fi continuat să se adune în grupuri. Au fost aruncate sticle şi obiecte contondente. Problemele au continuat până noaptea târziu, în timp ce poliţia a folosit gaze lacrimogene pentru a încerca să-i disperseze pe fanii englezi, galezi și francezi din piața centrală a orașului. 16 persoane au fost spitalizate pe tot parcursul zilei, potrivit autorităților franceze, pe fondul scenelor haotice din nordul orașului Lille. Pe de altă parte. Moscova a denunţat miercuri arestarea “absolut inadmisibilă” a aproximativ 40 de suporteri ruşi aflaţi în drum spre Lille de către poliţia franceză, după ciocnirile de la sfârşitul săptămânii trecute, de la Marsilia, cu ocazia EURO 2016, unii dintre ei fiind eliberaţi ulterior. “Arestarea unui autocar cu peste 40 de suporteri ruşi de către poliţie este un incident absolut inadmisibil”, a afirmat în cursul unui discurs în faţa Dumei, ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov. Ministrul rus al Afacerilor externe a anunţat, de asemenea, că l-a convocat pe ambasadorul Franţei în Rusia, Jean-Maurice Ripert, după arestarea suporterilor ruşi în plin Campionat European 2016, avertizând în legătură cu o ''înrăutăţire'' a relaţiilor franco-ruse. În cadrul acestei convocări, ''a fost subliniat faptul că reapariţia sentimentelor antiruseşti cu ocazia participării selecţionatei ruse la Campionatul European de fotbal este susceptibilă să agraveze considerabil atmosfera relaţiilor franco-ruse'', indică ministerul într-un comunicat.”

“Masacrul din Orlando redeschidă dezbaterea privind controlul armelor de foc”, scrie Le Monde.

„Candidatul republican la preşedinţia SUA Donald Trump a sugerat să se interzică vânzarea de arme de foc persoanelor care figurează pe listele de supraveghere antiteroristă. Trump, care şi-a exprimat sprijinul ferm pentru dreptul cetăţenilor prevăzut de Constituţie de a avea arme, a scris pe Twitter că “se va întâlni cu responsabili care fac lobby în favoarea armelor de foc NRA şi care i-au susţinut candidatura, pentru a discuta despre o interdicţie de a cumpăra arme de foc pentru persoanele care se află pe lista de supraveghere antiteroristă sau pe o listă de interdicţie de zbor”. Acest important grup de lobby, National Rifle Association NRA, care a afirmat marţi pe Twitter că astfel de interdicţii ar fi “ineficiente, neconstituţionale sau ambele”, a precizat că ar fi fericită să-l întâlnească pe Donald Trump. “Poziţia NRA cu privire la această problemă nu s-a schimbat. NRA consideră că teroriştilor nu ar trebui să li se permită să cumpere sau să deţină arme”, a afirmat directorul NRA-ILA, aripa politică a grupului, Chris Cox. Cu toate acestea, el a subliniat faptul că ar trebui să existe modalităţi, pentru americanii aflaţi din greşeală pe listele de supraveghere antiteroristă, de a fi retraşi de pe aceste liste. “Din păcate, preşedintele Obama şi aliaţii săi preferă “să se joace de-a politica” în legătură cu această problem”, a adăugat Trump.”