„O altă zi, un alt scădere a preţului petrolului. Punctul forte al zilei, în afară de scăderea efectivă a cotaţiilor ţiţeiului, a fost declaraţia unui membru OPEC, care a spua că organizaţia rămâne fermă în privinţa deciziei din noiembrie de a menține producția de echilibru.”

„Înapoi în viitor? Petrolul atinge nivelul anilor 80”, mai scrie Wall Street Journal.

„Un val de petrol din afara Orientului Mijlociu a inundat piețele mondiale de energie. Setea pentru ţiţei la nivel mondial nu a ținut pasul. OPEC şi-a menţinut poziţia pe măsură ce prețurile au scăzut și apoi acestea au scăzut şi mai mult. Bine ați venit în lumea petrolului în 2015, o surprinzătoare a poveștii de acum 30 de ani.”

„Prețul petrolului se prabuşeşte: un ghid pentru undele de şoc la nivel mondial”, titrează The Guardian. „Petrolul aduce atingere fiecărui re aspect al vieții noastre, iar preţul său se prăbuşeşte. În comentariul prezentat sunt câteva dintre implicaţiile care pot decurge, de la vacanțe mai ieftine și sex protejat la drumurile aglomerate și mai mult terorism.”

„Prima pagină cu Profetul Mahomend alimenteză dezbaterea în privinţa dreptului la liberă exprimare”, citim în publicaţia The New York Times.

„La șase zile după atacul de la Charlie Hebdo, grupuri musulmane din Franța, Egipt și din alte țări au spus ca noua primă pagină a ziarului aduce din tensiunile în prim plan.”

„Răspunsul Turciei la atentatele de la Paris arată felul în care extremiştii câştigă războiul ideilor”, citim într-un comentariu publicat de portalul de ştiri american Business Insider.

„S-au scris multe despre atacurile de la Paris, iar eu nu simt nevoia să adăug mai mult la cacofonia cu privire la ceea ce a motivat în mod specific atacatori, sau dacă acest lucru reprezintă o problemă cu islamul, sau cât de potrivite sunt răspunsurile.  Am încercat să-mi adun gândurile timp de câteva zile, iar singurul lucru asupra căruia revin în urma atacurilor asupra Charlie Hebdo și a supermarketului Kosher nu se referă în mod deosebit la atacurile în sine, ci la răspunsuri. Și mi-e greu să închei cu altceva decât cu faptul că am pierdut.”

„În Grecia, proiectele majore de SYRIZA”, titrează Le Monde.

„Alexis Tsipras, preşedinte coaliţiei radicale de stânga SYRIZA, tot spune că nu intenționează să părăsească zona euro, iar situaţia febra provocată de declarațiile germane privind o ieșire a Greciei din zona euro în cazul victoriei SYRIZA nu s-a liniştit. Ce are în proiect acest partid, care rămâne favorit în sondaje pentru alegerile parlamentare din 25 ianuarie, în pofida neplăcerii provocate de această perspectivă  cancelarului german? Sfârşitul austerităţii, renegocierea datoriei și stimularea creșterii economice: cele trei obiective ale SYRIZA sunt cunoscute de mai multe luni și au fost prezentate în detaliu pe 3 ianuarie de către domnul Tsipras.”

„Numărătoarea inversă a început pentru continent”, scrie publicaţia germană Die Welt.

„Situiaţia este deosebit de explozivă. Cancelarul Merkel și președintele Băncii Centrale Europene Mario Draghi se întâlnesc și ar putea deschide calea pentru viitorul zonei euro.”