“Preşedintele american Barack Obama a cerut luni ţărilor NATO să sporească bugetul destinat Apărării, “să sprijine aliaţii din linia întâi, Polonia, România şi statele baltice” şi să răspundă totodată ameninţării de pe flancul sudic. “Fiecare stat membru al NATO ar trebui să-şi aducă întreaga contribuţie la securitatea noastră comună, cu un buget al apărării de 2% din PIB. Iar acest lucru nu se întâmplă întotdeauna”, a insistat Obama. El a avertizat totodată că intenţionează să retransmită acest mesaj şi la summitul NATO, care se va desfăşura la începutul lunii iulie la Varşovia. Într-un discurs susţinut în Germania, la Hanova, referindu-se la alocările bugetare pentru apărare, liderul american le-a cerut omologilor europeni să-şi asume responsabilităţi şi să nu cedeze automulţumirii în acest domeniu. Statele Unite îşi critică adesea partenerii europeni că se bazează prea mult pe Washington la capitolul militar. NATO solicită statelor membre să aloce apărării cel puţin 2% din PIB, dar numai câteva dintre cele 28 de ţări respectă această recomandare”, mai scrie rferl.org

Întregul discurs al preşedintelui american Barack Obama, sub titlul “Remarci ale președintelui Obama în discursul pentru europeni” poate fi citit pe pagina web a Casei Albe, www.whitehouse.gov

„SUA a trimis 2 avioane de lupta F-22 în curtea din spate a Rusiei”, scrie portalul de ştiri Business Insider.

“SUA a desfășurat două dintre avioane de luptă ale sale cele mai avansate în România, în scopul de a ţine sub observaţie activitatea rusă din Marea Neagră, anunţă Air Force Times. Cele două F-22 Raptors fac parte dintr-o forță de sprijin americană care a fost trimisă pe teritoriul statului membru NATO, România. Aeronavele sunt acolo ca parte a unei misiuni menite să "consolideze securitatea aliaților NATO și partenerii din Europa", potrivit unui comunicat de presă al US Air Force. F-22, primul avion de luptă cu adevărat operațional de generația a cincea din lume, va fi utilizat pentru a crește în continuare interoperabilitatea între SUA şi aliaţii din cadrul NATO, precum și un semnal către Rusia că SUA şi NATO se vor opune oricărei agresiuni rusești.”

„Francezii de la DCNS câștigă un contract gigant la 34 de miliarde de euro pentru submarine”, scrie Le Monde.

„Grupul francez DCNS a câştigat un megacontract estimat la 34 miliarde de euro pentru construcţia de submarine australiene de nouă generaţie, a anunţat marţi premierul australian Malcolm Turnbull. Constructorul naval din domeniul Apărării, deţinut de statul francez şi Thales, a concurat cu germanul ThyssenKrupp Marine Systems TKMS şi un consorţiu condus de Mitsubishi Heavy Industries, susţinut de guvernul japonez. Acest contract, cea mai importantă comandă militară făcută de Australia, vizează 12 submarine oceanice de peste 4.000 de tone care ar trebui să înlocuiască submarinele actuale din clasa Collins, care funcţionează pe bază diesel şi electricitate. Prin acest contract de 50 de miliarde de dolari australieni, echivalentul a aproximativ 34,5 miliarde de euro, Australia intenţionează să-şi dubleze flota maritimă până la 24 de nave. “Oferta franceză a prezentat cele mai bune condiţii pentru a satisface nevoile unice ale Australiei”, a declarat premierul Malcolm Turnbull, într-o conferinţă de presă la Adelaide, capitala statului South Australia, unde submarinele vor fi construite. Şeful guvernului australian l-a informat pe preşedintele francez Francois Hollande cu privire la această decizie a Canberrei. Cele 12 submarine, a mai spus Malcolm Turnbull, vor fi “navele cele mai sofisticate construite în lume”. Intrarea lor în serviciu este aşteptată către orizontul anului 2027. În afară de submarine, contractul se referă la un buget pe o perioadă de 50 de ani, luând în calcul aspecte precum infrastructura, mentenanţa şi formarea echipajelor.”

„Dezastrul nuclear de la Cernobâl: Ucraina marchează 30 de ani”, titrează The Guardian.

“La 26 aprilie 1986, două explozii au zguduit reactorul cu numărul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl. În timpul incendiului, care a mistuit reactorul timp de zece zile, au fost răspândite în atmosferă cantităţi uriaşe de substanţe radioactive. Nu există date oficiale privind numărul total al victimelor acestui dezastru – se ştie, însă, că 25.000 au murit numai după ce au participat la decontaminarea zonei. Accidentul s-a produs în timpul unui test de siguranţă – o procedură greşită a determinat o creştere dramatică a nivelului energetic: învelişul de grafit al reactorului a luat foc, iar produsele fisiunii radioactive au fost aruncate în atmosferă printr-o explozie violentă, 31 de oameni murind pe loc. Efectele pe termen lung ale celui mai grav accident nuclear din secolul XX au lovit mii de oameni şi continuă să facă victime. Belarus a fost ţara cel mai grav afectată de dezastrul de la Cernobîl, deoarece până la 70 la sută din precipitaţiile radioactive au căzut pe teritoriul acestei ţări. Nici România nu a scăpat de efectele catastrofei, măsurătorile efectuate la vremea respectivă înregistrând o creştere foarte mare a radiaţiilor, chiar de 10.000 de ori mai mari decât valorile normale înregistrate. Nu sunt statistici cu privire la românii care au avut de suferit ca urmare a accidentului nuclear, dar specialiştii sunt de părere că există o legătură între acesta şi creşterea cazurilor de cancer şi leucemie.”

“Cea mai periculoasă aventură a președintelui Xi Jinping: Refacerea militară a Chinei”, titrează The Wall Street Journal.

“Piața acţiunilor din China este leşinată. Investitorii au intrat în panică. Cu toate acestea, atunci când președintele chinez Xi Jinping a vorbit în prima zi de luni în Ianuarie, el nu a abordat angoasa la nivel mondial cu privire la a doua cea mai mare economie din lume. Îmbrăcat într-un costum verde măsliniu a la Mao, preşedintele Xi a vorbit în schimb în faţa trupelor chineze despre o altă provocare a timpului şi capitalului său politic: cea mai mare restructurare a Armatei de Eliberare a Poporului, din 1950 până în prezent, un plan menit să descurajeze America și pe aliații săi din Asia și ar putea tulbura echilibrul global al puterii. "Trebuie să ne emancipăm și să ne schimbăm odată cu vremurile", a declarat el în faţa militarilor Armatei a 13 pe 4 Ianuarie. Liderul de la Beijing a spus că nu ar trebui să "purtăm pantofi noi şi să meargem pe drumul cel vechi". Patru zile mai devreme, domnul Xi a început să pună în aplicare un plan de transformare a armatei clădită până acum pe model sovietic, axat mult timp pe apărarea Chinei în faţa unor posibile invazii, într-o forță mai mică, dar modernă, capabilă să facă proecţii de putere departe de malurile sale. Planul, care urmează să fie pus în aplicare până în 2020, este una dintre cele mai ambițioase acţiuni politice ale Dl. Xi. Dacă îi reușește, s-ar putea pune bazele pentru ca statul chinez să desfăşoare acţiuni de luptă departe, cum ar fi Orientul Mijlociu și Africa. Fapt care ar marca o piatră de hotar după perioada de izolare care a început în timpul dinastiei Ming, în secolul al 15-lea.”