“367 de imigranţi au trecut ilegal frontiera în Ungaria marţi, în prima zi a intrării în vigoare a noii legislaţii menite să oprească afluxul de refugiaţi, şi toţi fac obiectul unei proceduri judiciare, a anunţat miercuri poliţia ungară, potrivit AFP. Din cei 367 de imigranţi, 316 sunt acuzaţi de distrugeri aduse gardului de sârmă ghimpată de la graniţa cu Serbia şi 51 pentru a fi trecut pur şi simplu ilegal frontiera, delicte pasibile de 5 şi, respectiv, 3 ani de închisoare. Pe lângă pedepsele cu închisoarea pentru orice trecere a gardului de sârmă ghimpată, noua legislaţie ungară permite şi desfăşurarea armatei de-a lungul celor 175 de kilometri ai graniţei sale cu Serbia. Pe de altă parte, guvernul de la Budapesta a început pregătirile în teren pentru extinderea la graniţa cu România a gardului pe care îl construieşte la frontiera cu Serbia, pentru a face faţă unei eventuale schimbări a rutei folosite de migranţi”, a declarat marţi ministrul de externe ungar Peter Szijjarto. Militari, poliţişti şi ingineri ungari marcau miercuri traseul gardului pe care Budapesta a anunţat că vrea să-l ridice la frontiera cu România, în prelungirea celui de la graniţa cu Serbia, relatează Reuters. Potrivit reporterului Reuters aflat la intersecţia graniţelor dintre Ungaria, Serbia şi România, topografi şi ingineri planificau traseul gardului. Circa zece poliţişti şi militari se aflau de asemenea la faţa locului. ''Am luat decizia de a începe lucrările pregătitoare pentru construirea unui gard începând de la graniţa ungaro-sârbo-română pe o lungime rezonabilă, în eventualitatea mutării presiunii migraţioniste în direcţia României'', a spus şeful diplomaţiei ungare, într-o conferinţă de presă. Szijjarto a precizat că măsura este necesară întrucât traficanţii de persoane care acţionează de-a lungul graniţei cu Serbia îşi modifică ruta către graniţa cu România şi este probabil ca presiunea migraţionistă să se mute în direcţia României. Oficialul ungar a susţinut că Uniunea Europeană trebuie să-şi elaboreze priorităţile în tratarea crizei refugiaţilor. ''UE trebuie să ajute aceste ţări să ofere asistenţă refugiaţilor, în conformitate cu convenţiile internaţionale'', a subliniat Peter Szijjarto. Potrivit agentiei de presă croate Hina, perspectivele unei lungi aşteptări la graniţa ungară şi posibila încarcerare sau expulzare înapoi în Serbia i-ar putea forţa pe mulţi migranţi să caute rute alternative către vest, spre Croaţia, sau spre est, prin România, chiar dacă aceste ţări nu fac parte din spaţiul Schengen”, mai scrie Guardian.

“Disperarea migranților blocați la frontiera cu Ungaria”, citim Le Monde.

„Un haos de nedescris domnea, marți 15 September, la granița dintre Serbia și Ungaria, după decizia Budapestei de a închide complet granițele sale pentru imigranți. În vigoare de la miezul nopţii, dispoziţia legală a fost în centrul atenţiei pe tot parcursul zilei. Câteva sute de imigranți care încearcă să ajungă cât mai curând în Germania prin Ungaria, au blocat furioşi, marți la prânz, autostrada care leagă Belgrad la Budapesta, care a fost complet închisă pentru trafic. Înainte de baricadele poliției maghiare, solicitanții de azil au protestat, strigând "Deschideţi!, Deschideţi!, Deschideţi!" unii promițând chiar un act de disperare de a intra în greva foamei. Pe de altă parte, poliția maghiară le-a cerut în limba arabă să se disperseze. Fără succes, migranții s-au adunat în spatele unor baricade improvizate, au pus copii în față în cazul în care poliția și armata maghiară ar încerca să-i disperseze cu forța. Pe de altă parte, un prim autobuz cu migranţi a sosit miercuri în oraşul sârb Sid, situat în apropiere de frontiera cu Croaţia, după închiderea de către Ungaria a frontierei cu Serbia, relatează AFP. Acest prim grup de 30-40 de migranţi a sosit mai devreme miercuri dimineaţă la staţia de autobuze din Sid, a indicat un reporter al France Presse. Ei au călătorit toată noaptea la bordul unui autobuz, cu care au plecat marţi seara din Presevo, un oraş din sudul Serbiei, aproape de graniţa cu Macedonia. Totodată, un grup de afgani au fost prinşi la graniţa Serbiei cu Romania, în regiunea Beba Veche. Ei sunt interogaţi de autorităţile de frontieră române, după care vor fi trimişi înapoi în Serbia. Preşedintele Croaţiei, Kolinda Grabar Kitarovic, a convocat miercuri Consiliul de securitate naţională pentru a discuta despre gestionarea crizei imigraţilor după ce primii refugiaţi din Orientul Mijlociu au intrat în cursul dimineţii pe teritoriul ţării, membră a Uniunii Europene, relatează AFP. ''În timp ce criza devine şi mai complexă pe zi ce trece, trebuie să avertizez în legătură cu consecinţele valului de imigranţi şi potenţiale efecte ale sale, sociale, economice şi de securitate. Este necesară astfel convocarea unei reuniuni a Consiliului de securitate naţională în această chestiune'', se afirmă într-un comunicat al preşedinţiei croate. Reuniunea ar putea avea loc vineri sau marţea viitoare."

„Criză în Ungaria!”, scrie The New York Times.

„Legile privind imigranţii, adiptate de autorităţile ungare au intrat în vigoare marţi, iar acum o situaţie apare în criza europeană. Ministrul sârb pentru refugiaţi, Aleksandar Vulin a cerut marţi Ungariei să-şi redeschidă frontiera pentru imigranţii din Orientul Mijlociu, închisă în cursul nopţii de Budapesta, relatează AFP. “Cer Ungariei să-şi redeschidă frontiera pentru imigranţi. Cel puţin pentru femei şi copii”, a declarat Aleksandar Vulin la punctul de trecere a frontierei de la Horgos unde aşteptau circa o sută de imigranţi. El a afirmat că nu vede o soluţie pe termen scurt. “Guvernul ungar nu doreşte să-i lase pe aceşti oameni să treacă”, a adăugat ministrul sârb. Punctul de frontieră Horgos-Roszke, principalul punct de trecere între Serbia şi Ungaria şi punct de intrare în Uniunea Europeană, a fost închis. “Dacă situaţia persistă la graniţa cu Ungaria, ei vor încerca probabil să meargă în Croaţia sau în România”, a mai spus Vulin. Serbia s-a declarat incapabilă marţi să gestioneze fluxul de imigranţi blocat pe teritoriul său după închiderea frontierei de către Budapesta, făcând apel la Uniunea Europeană să rezolve această criză fără precedent. "Este o criză gravă pentru UE, care trebuie să gestioneze situaţia cu seriozitate şi cu un plan clar", a declarat ministrul sârb de externe, Ivica Dacic. "Ideea de a retrimite spre Serbia toţi imigranţii în contextul în care alţii continuă să vină din Grecia şi din Macedonia este inacceptabil pentru că vom deveni după aceea un centru de sosiri", a spus Dacic la finalul unei întrevederi cu omologul să ceh, Lubomir Zaoralek. "Ne-ar plăcea să fim parte a soluţiei acestei probleme, dar nu în detrimentul nostru", a precizat el, subliniind că Serbia "nu poate gestiona aşa ceva". La rândul ei, Ungaria a anunţat deschiderea unei proceduri penale împotriva a 60 de imigranţi, arestaţi marţi şi acuzaţi de a fi distrus părţi ale gardului de sârmă ghimpată de la frontiera cu Serbia, un delict pasibil de cinci ani de închisoare în virtutea legislaţiei intrate în vigoare luni, la miezul nopţii. “Poliţia a deschis o procedură penală împotriva lor”, a precizat Gyorgy Bakondi, purtător de cuvânt al guvernului, în cursul unei conferinţe de presă, informează AFP. Este vorba de primul mare val de arestări anunţat de la intrarea în vigoare a noii legislaţii vizând limitarea afluxului de refugiaţi.”

“Situaţie pe muchie de cuţit la frontiera Ungariei cu Serbia”, titrează The Wall Street Journal.

“Plutoane de polițiști maghiari au fost desfășurate de-a lungul frontierei închise cu Serbia, marți, în timp ce Austria îşi închide propriile frontiere, pe fondul unui sentiment tot mai mare de haos, provocat de valul de imigranți care se deplasează prin Europa. Gara principală din Salzburg, în vestul Austriei va fi probabil închisă din cauza afluxului a sute de migranţi ce vor să ajungă în Germania, au anunţat autorităţile marţi seară, calificând situaţia drept "tensionată". Acest avertisment intervine la două zile după ce Berlinul a reintrodus controale la frontierele sale din est şi sud, încetinind fluxul a mii de migranţi ce trec frontiera germană din Austria. "Cele mai multe probleme sunt create de numărul mare de persoane aduse la gara din Salzburg cu maşina sau autobuzul", a declarat landul Salzburg într-un comunicat. "Dacă acest lucru va continua, va trebui probabil luată în considerare în ultimă instanţă închiderea gării principale", precizează comunicatul, invocând motive de securitate cauzate de numărul mare de persoane prezente în gară.”

“Refugiaţi prinşi în No man’s land între Ungaria şi Serbia”, scrie The Washington Post.

“Consiliul Europei a anunţat că îi va solicita premierului ungar Viktor Orban explicaţii cu privire la noua legislaţie adoptată de Ungaria pentru a limita fluxul de migranţi. “Intenţionez să îi scriu premierului Orban pentru a cere versiunea finală a textelor de lege adoptate în contextul crizei migraţiei'', pentru a verifica dacă aceste dispoziţii sunt compatibile cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, a anunţat într-un comunicat secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjoern Jagland. Acesta s-a declarat în special ''preocupat'' de reformele ce permit guvernului de la Budapesta să declare stare de urgenţă din cauza imigraţiei masive. Ungaria a adoptat noi măsuri pentru a limita fluxul de migranţi, închizând marţi întreaga sa frontieră cu Serbia. Conform noii legislaţii intrate în vigoare marţi, la ora 00.00, orice trecere a gardului de sârmă ghimpată ridicat de-a lungul celor 175 de kilometri ai frontierei cu Serbia este pasibilă de pedepse de 3 ani de închisoare. De asemenea, Ungaria a decis să înceapă pregătirile în teren pentru extinderea la graniţa cu România a gardului pe care îl construieşte la frontiera cu Serbia, pentru a face faţă unei eventuale schimbări a rutei folosite de migranţi. ''Voi cere garanţii ca, în cazul declarării “stării de criză”, Ungaria să rămână ataşată respectării obligaţiilor care îi revin în virtutea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului'', a adăugat Jagland. Preşedintele francez Francois Hollande a discutat marţi cu cancelarul german Angela Merkel şi mai mulţi alţi lideri europeni despre posibilitatea unui summit extraordinar al UE după eşecul cu o zi înainte al reuniunii celor 28 de miniştri de interne asupra unui răspuns la criza migraţiei, a anunţat preşedinţia franceză. Preşedintele francez a discutat succesiv, prin telefon, cu cancelarul german, preşedintele Consiliului European Donald Tusk, cel al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker şi prim-ministrul luxemburghez Xavier Bettel, preşedintele în exerciţiu al UE. Angela Merkel şi omologul său austriac Werner Faymann au cerut deja organizarea unui astfel de summit la Bruxelles săptămâna viitoare. La rândul său, preşedintele american Barack Obama a declarat marţi că situaţia creată în privinţa crizei migranţilor s-a agravat şi este nevoie de cooperare între ţările europene şi Statele Unite pentru a o aborda. Obama a făcut aceste remarci în timpul unei întâlniri cu regele Spaniei Felipe al VI-lea. Preşedintele a declarat de asemenea că speră să viziteze Spania înainte de sfârşitul mandatului său. Obama a notat că Spania a lucrat din greu în trecut pentru a face faţă migranţilor din Africa de Nord angajaţi într-o deplasare periculoasă, precum şi traficului de persoane. "Evident că situaţia s-a agravat în ultimele luni şi suntem de acord că este nevoie de cooperare cu toate ţările europene, cu Statele Unite şi comunitatea internaţională", a declarat el. "Am discutat modul în care putem continua să consolidăm cooperarea. Şi am discutat despre faptul că Statele Unite consideră că este important să luăm de asemenea partea noastră de refugiaţi sirieni în cadrul acestui efort umanitar global". Casa Albă a declarat marţi că depinde de ţările europene să găsească cel mai bun mod pentru a face faţă afluxului de refugiaţi care fug de violenţele din Siria şi a subliniat că Statele Unite îşi menţin angajamentul pentru a primi mai mulţi refugiaţi pentru a ajuta în această criză, relatează Reuters. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe Josh Earnest nu a făcut clar dacă Statele Unite sprijină cotele obligatorii pentru refugiaţi în Europa, spunând că depinde de ţările europene să găsească împreună soluţii."

“Această situaţie îmi întăreşte spatele", citim în pagina electronică a publicaţiei Die Süddeutsche Zeitung.

“Imigraţia reprezintă o şansă pentru Germania. Preşedintele Băncii Centrale Germane, Bundesbank, Jens Weidmann, estimează că imigraţia reprezintă o şansă pentru Germania, care, în condiţiile îmbătrânirii populaţiei sale, are nevoie de mână de lucru suplimentară. ''Gestionarea afluxului de refugiaţi va fi presantă pentru Germania. Dar imigraţia presupune şi şanse, care vor fi cu atât mai mari cu cât vom reuşi să integrăm în societate şi pe piaţa muncii persoane venite la noi pentru a rămâne'', estimează Jens Weidmann, în timp ce Germania s-a confruntat în ultimele săptămâni cu zeci de mii de solicitanţi de azil. ''Având în vedere schimbarea demografică, Germania are nevoie de mână de lucru suplimentară, pentru a putea să-şi menţină nivelul de prosperitate'', a afirmat Weidmann. Penuria de mână de lucru este estimată la 1,8 milioane de persoane în Germania la orizontul lui 2020. Preşedintele Bundesbank subliniază, printre altele că, dacă economia germană merge pentru moment bine, ''aceasta nu este ceva ce merge de la sine şi că nu există nici un motiv de a ne baza'' pe situaţia actuală. ''Actuala creştere economică se va opri într-o zi. Pe termen lung, Germania se va afla în orice caz în faţa unor importante provocări, dacă ne gândim la societatea îmbătrânită, la concurenţa crescândă a unor ţări emergente sau la tranziţia energetică'', a adăugat Weidmann, cunoscut pentru poziţiile sale conservatoare în cadrul Consiliului Guvernatorilor al Băncii Centrale Europene.”

“Închiderea frontierei din Ungaria: refugiaților găsesc noi rute prin Croația”, scrie Der Spiegel.

„Croaţia se aşteaptă la sosirea unui număr mare de imigranţi pe teritoriul său după intrarea în vigoare marţi a noii legislaţii ungare prin care care s-a închis graniţa dintre Ungaria şi Serbia, a declarat un important oficial al poliţiei croate. “Este vorba despre o evoluţie a situaţiei la care ne putem aştepta”, adică la sosirea unui număr mare de imigranţi, a declarat la postul de radio naţional Zlatko Sokolar, un important oficial al Ministerului croat de Interne responsabil cu controlul frontierelor. “Este ca un sistem de vase comunicante. Dacă imigranţii nu pot merge într-un loc, este realist să ne aşteptăm că ei vor alege alte itinerarii şi că vor veni spre noi”, a adăugat el. Cu toate acestea, situaţia la frontiera între Croaţia şi Serbia era normală marţi şi nicio încercare de trecere ilegală nu a fost înregistrată, a precizat oficialul croat. Croaţia a anunţat recent că are posibilitatea de a primi 3.000 de imigranţi. Circa 6.000 de poliţişti au fost desfăşuraţi la graniţele fostei republici iugoslave, membră a Uniunii Europene din 2013, dar care nu face parte din spaţiul Schengen.”