“Marea Neagră a devenit un lac rusesc, a declarat preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, iar afirmaţia sa a fost taxată imediat de o purtătoare de cuvânt a diplomaţiei ruse, care a arătat joi că nu o poate comenta, întrucât nu este medic. “Cu prilejul ultimei vizite în ţara mea a lui Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, i-am comunicat îngrijorările mele în ceea ce priveşte abandonarea Mării Negre Rusiei. Această mare a devenit un lac rusesc. Noi toţi, în calitate de ţări riverane la Marea Neagră, trebuie să luăm măsurile necesare, la nivel aerian, maritim sau terestru, pentru a securiza zona, în cadrul acţiunii noastre din NATO”, a spus preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, cu prilejul celei de a zecea conferinţe a şefilor de stat major din ţările balcanice, desfăşurată la Istanbul, potrivit agenţiei de ştiri turce Anadolu. “Ar trebui să sporim coordonarea şi cooperarea în Marea Neagră. Sperăm la rezultate concrete de la summitul NATO de la Varşovia din 8 şi 9 iulie… Marea Neagră ar trebui transformată într-o mare a stabilităţii”, a mai spus Erdogan. Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a refuzat să comenteze afirmaţiile şefului statului turc, relatează joi agenţia rusă TASS. “Ştiţi, nu sunt medic”, a spus ea ca răspuns la solicitarea unui jurnalist de a comenta afirmaţiile preşedintelui turc, conform cărora Marea Neagră s-ar fi transformat într-un lac rusesc”, mai citim pe site-ul b92.net

“Drum greu de-acum înainte pentru Brazilia”, titrează The Wall Street Journal.

“Senatul brazilian a votat joi în favoarea suspendării din funcţie, timp de şase luni, a preşedintei ţării, Dilma Rousseff, de stânga, care va fi supusă unei proceduri de destituire pentru manipulare de conturi publice, ea urmând să fie înlocuită de către vicepreşedintele său, Michel Temer, de centru. Cu 55 de voturi ''pentru'', dintr-un total de 81 şi 22 ''împotrivă'', senatorii au pus capăt unei perioade de peste 13 ani de guvernare a Partidului Muncitorilor PT, de stânga, care a contribuit la scoaterea din sărăcie a milioane de brazilieni, până când mulţi dintre liderii săi au început să fie anchetaţi sub acuzaţia de corupţie. Focuri de artificii au avut loc în unele cartiere de pe tot cuprinsul Braziliei după votul senatorilor, survenit la încheierea unei sesiuni de circa 20 de ore. Între poliţie şi demonstranţi pro-Rousseff au izbucnit confruntări miercuri în capitala Brasilia. Dilma Rousseff, în vârstă de 68 de ani va fi înlocuită în funcţie în cursul zilei de către vicepreşedintele său, Michel Temer, de 75 de ani, în aşteptarea deciziei finale a senatorilor în maximum şase luni. Dna Rousseff l-a acuzat de mai multe ori pe Temer că a pus la cale ''o lovitură de stat instituţională''. Temer, fost aliat, a devenit un adversar hotărât al preşedintei la sfârşitul lunii martie, când partidul său, puternica formaţiune centristă PMDB, a părăsit coaliţia guvernamentală dominată de către Partidul Muncitorilor, aflat la putere în timpul mandatelor fostului preşedinte Luiz Inacio Lula da Silva, apoi ale Dilmei Rousseff. Lider a Partidului Muncitorilor, Dilma Rousseff este suspectată că a manipulat conturile publice pentru a fi realeasă în 2014 în funcţia de preşedintă a Braziliei. Potrivit opoziţiei, dna Rousseff ar fi determinat bănci de stat să suporte cheltuieli suplimentare neînscrise în buget în 2014 şi 2015. Ea ar fi ''cosmetizat'' în mod intenţionat conturile publice pentru a disimula amploarea deficitelor şi a favoriza realegerea sa în 2014, făcându-se vinovată de un ''delict de responsabilitate'', prevăzut în Constituţie.”

“Președintele interimar al Braziliei doreşte  să restabilească de urgență pacea în ţară”, scrie Le Monde.

“Preşedintele brazilian interimar, Michel Temer, a subliniat joi “urgenţa de a restabili credibilitatea Braziliei”, în primul său discurs public după suspendarea preşedintei Dilma Rousseff. Este “o nevoie urgentă de a pacifica naţiunea şi unifica Brazilia”, a declarat Temer, acum la conducerea unei ţări zguduite de o criză politică istorică şi cea mai gravă recesiune economică după anii 1930. “Primul meu cuvânt pentru poporul brazilian va fi cuvântul Încredere, încrederea în caracterul nostru, în vitalitatea democraţiei noastre, în recuperarea economiei noastre”, a afirmat Temer, după ceremonia de preluare a mandatului de către guvernul său. Acest guvern este compus din 23 de miniştri, toţi bărbaţi, faţă de 31 în ultimul guvern Rousseff ce includea şase femei. Temer a subliniat de asemenea necesitatea de a lua măsuri de reechilibrare a conturilor publice şi repune a şaptea economie mondială pe calea creşterii. “Sunt absolut convins că este necesar să se recâştige încrederea investitorilor şi a angajaţilor”, a adăugat Temer, în acest discurs cu puternică tonalitate economică. Printre altele, Temer a dat asigurări celor mai sărace persoane din Brazilia că nu se va atinge de programele sociale puse în aplicare de stânga, în 13 ani de guvernare a Partidului Muncitorilor PT. Temer s-a angajat de asemenea să nu împiedice ancheta asupra scandalului gigantic de corupţie Petrobras, care afectează P T, dar de asemenea la cel mai înalt nivel propria formaţiune, marele partid centrist PMDB.”

“Mustafa Badreddine – lider Hezbollah ucis în Siria într-un raid israelian”, titrează The Guardian, în pagina electronică.

“Gruparea şiită libaneză proiraniană Hezbollah a anunţat vineri moartea liderului său militar în Siria, Mustafa Badreddine, unul dintre cei cinci membri ai mişcării şiite acuzaţi de uciderea fostului premier libanez Rafic Hariri. “În urmă cu câteva luni el a spus: “nu voi reveni în Siria decât ca martir sau purtând drapelul victoriei”. Acesta este comandantul şef Mustafa Badreddine. Şi s-a întors astăzi ca martir”, se arată într-o declaraţie a Hezbollah difuzată de canalul de televiziune Al-Manar. Potrivit grupării libaneze, comandantul Mustafa Badreddine a fost ucis într-o “mare explozie” ce a vizat una dintre bazele sale, în apropiere de aeroportul internaţional din Damasc.”

„Un nou atac la adresa reţelei bancare globale”, titrează The New York Times.

„Hoții au găsit din nou calea prin cel mai sigur sistem de mesagerie financiară din lume și au furat bani dintr-o bancă. Infracţiunea pare a fi parte dintr-un atac pe scară largă la adresa băncilor, la nivel mondial. Noi detalii despre un al doilea atac în care este implicat Swift – sistemul de mesagerie folosit de mii de bănci și companii pentru a muta bani în întreaga lume – sunt în curs, în timp ce anchetatorii încă mai încearcă să rezolve furtul a 81 de milioane de dolari de la banca centrală din Bangladesh, în luna februarie. „În acel jaf, hackerii atacatorii au determinat Federal Reserve Bank din New York să mute banii în conturi din Filipine. Al doilea atac implică o bancă comercială, pe care sistemul Swift a refuzat să o identifice.”

„Apple a aplicat companiei Uber o lovitură de 1 miliard de dolari”, scrie portalul de ştiri Business Insider.

“Grupul informatic american Apple Inc a anunţat joi seară că a investit un miliard de dolari în Didi Chuxing, echivalentul chinez al aplicaţiei de transport Uber. Această investiţie vine în aceeaşi zi în care cotaţia acţiunilor Apple a coborât la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, astfel că Alphabet, firma mamă a Google, a devenit compania cu care mai mare capitalizare bursieră din lume. Acţiunile Apple au terminat şedinţa în scădere cu 2,35% la 90,34 dolari, ceea ce oferă grupului o valoare totală de 494,8 miliarde de dolari, în timp ce Alphabet are o valoare de piaţă de 499,9 miliarde de dolari. “Facem această investiţie din mai multe motive strategice, inclusiv şansa de a afla mai multe lucruri despre anumite segmente ale pieţei chineze”, a declarat directorul Apple, Tim Cook. Didi Chuxing, cunoscută anterior sub denumirea Didi Kuaidi, controlează 87% din piaţa servicii de transport de tip car-hailing din China. Compania susţine că are aproximativ 300 milioane de utilizatori care zilnic efectuează peste 11 milioane de călătorii prin intermediul platformei sale. Analiştii sunt de părere că această investiţie oferă un indiciu cu privire la modul în care Apple şi-ar putea diversifica afacerile în condiţiile în care vânzările de iPhone stagnează. Apple vrea să crească veniturile generate din servicii precum Apple Music şi plăţi modile Apple Pay, o strategie pe care o investiţie într-o companie de ride-sharing pare să o confirme, susţine Patrick Moorhead, analist la Moor Insights & Strategy. În paralel, investitorii urmăresc cu atenţie să vadă dacă Apple va intra în afacerile din domeniul auto.”