„Ce fel de reprezentare ar trebui sa aiba Romania la alegerile europarlamentare? Dupa ce criterii sunt alcatuite listele?” și „Care sunt criteriile dupa care partidele actuale ar trebui sa isi construiasca lista de candidati la Parlamentul European?” sunt cele două postări cu care MRU a reintrat în atenția publică. Ambele sunt puse în mai puțin de o oră, ceea ce arată că fostul șef al SIE vrea să devină acum europarlamentar. O altă întrebare postată tot imediat a fost „O suta de ani de cand România e mare. Astazi?”, a mai scris MRU.

 

Capital a încercat să-l contacteze pe Mihai Răzvan Ungureanu, însă acesta a preferat să răspundă doar la comentariile câtorva internauți de pe facebook. Interesant este că printre primii care i-au apreciat postarea este Liviu Iolu, fost purtător de cuvânt al Guvernului Cioloș. Acesta și-a anunțat deja intenția de a candida la europarlamentare din partea PULS, noul partid al lui Dacian Cioloș. Oare MRU va candida pe aceleași liste cu Dacian Cioloș? Este foarte posibil, mai ales că fostul comisar european a început să aibă probleme la capitolul imagine, după ce s-a aflat că face parte dintr-o familie care a avut conexiuni puternice cu serviciile de informații. Sau va vira spre Pro România, unde fostul general SIE, Silviu Predoiu este deja consilierul lui Victor Ponta?

Așadar MRU a înviat, iar acest lucru sigur îi va da fiori lui Klaus Iohannis, cel care i-a cerut de mai multe ori să plece de la SIE. Chiar dacă scandalul a rămas doar la nivel de surse media, între cei doi se pare că a fost un conflict foarte puternic. Acum că Mihai Răzvan Ungureanu se întoarce chiar înainte de alegerile europarlamentare, poate fi un semn că nu a renunțat nici la visul prezidențial. Iar actualul președinte ar putea avea probleme serioase. În tot mandatul nu a reușit să câștige suporteri, impunându-se doar datorită unei lipse acute de adversari politici asumați. Odată ce va avea competiție, Klaus Iohannis ar putea să piardă multe procente la capitolul încredere, fiindcă din punct de vedere politic nu s-a remarcat prin nimic timp de aproape cinci ani. Iar acest lucru îl va resimți în curând.

 

La finalul zilei observăm că tot serviciile de informații fac agenda politică, și pe stânga și pe dreapta.

UPDATE! După aproximativ o oră, MRU vine și cu răspunsul la propriile întrebări:

Cred ca un candidat la Parlamentul European trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:
1. Abilitate lingvistica medie in engleza, franceza, germana (una dintre aceste limbi macar, ceea ce inseamna obligatoriu nivel B1, cel putin)
2. O buna cunoastere a institutiilor europene, adica o buna cunoastere a mecanismelor de decizie
3. O buna cunoastere a contextului international, probat prin pozitii proprii, sustinute partinic sau nu
4. O buna pozitionare in raport cu alti factori de decizie (networking) europeni.
Cred ca insasi campania trebuie dusa la nivel european, sustinuta de grupurile partinice mari.
Nu cred ca prezenta pe liste trebuie sustinuta de trecutul politic l candidatilor, ci de viziunea de viitor a conducerii.