Autorităţile de la Bucureşti au adoptat anumite măsuri fiscale care, deşi criticate de oficialii instituţiei financiare internaţionale, au văzut "lumina tiparului" şi sunt acum cuprinse în Codul Fiscal. Reducerile de taxe anunţate la început de an, printre care scăderea TVA şi amânarea scumpirii gazelor, au reprezentat punctele nevralgice ale discuţiilor dintre cele două părţi.
Anul 2015 a început chiar cu aducerea în discuţie a oportunităţii încheierii unui nou acord, în condiţiile în care acordul în derulare urma să se încheie în septembrie 2015.

FMI vine în ianuarie la Bucureşti în contextul crizei francului elveţian; demarează discuţiile referitoare la relaxarea fiscală

În 8 ianuarie, premierul de la vremea respectivă, Victor Ponta, aducea în spaţiul public această temă, arătând că România poate să negocieze cu Fondul Monetar Internaţional un acord similar celui din Polonia, de tip linie flexibilă sau să nu mai încheie un nou acord.

"Poziţia noastră – a premierului şi a ministrului de Finanţe – coordonată este următoarea: în primul rând vrem să încheiem cu bine acordul actual. În al doilea rând opinia noastră bazată pe datele şi pe situaţia României în acest moment este că nu avem nevoie de un nou acord similar, de tip precautionary. Există după aceea două variante: ori să nu avem deloc acord cu Fondul Monetar Internaţional, să rămânem doar în obligaţiile pe care le avem în baza Pactului Fiscal sau să negociem un acord de tipul celui pe care îl are în continuare Polonia, de tip linie flexibilă. Sunt lucruri pe care le putem discuta când terminăm acordul actual. Ideea este că un acord similar cu cel actual nu mai este necesar", a declarat Ponta.

Acordul de tipul unei linii flexibile de credit este un instrument creat de FMI în 2009 pentru ţările cu performanţe economice bune.

În acest context, FMI a sosit la Bucureşti în 27 ianuarie pentru a treia evaluare a acordului cu România. Misiunea FMI a venit în România într-un moment în care francul elveţian urcase la cotaţii record în raport cu leul, motiv pentru care au reînceput discuţiile referitoare la românii cu credite în franci elveţieni. Fondul Monetar Internaţional a recomandat restructurarea voluntară bilaterală a creditelor în franci elveţieni, cu luarea în considerare a capacităţii de rambursare a împrumutului de către debitor.

Prima misiune a FMI în România din acest an s-a încheiat, însă, fără concluzii clare şi fără o scrisoare de intenţie din partea autorităţilor de la Bucureşti, astfel că acordul a rămas în continuare suspendat, situaţie în care se afla din vara lui 2014.

Premierul Victor Ponta afirma că Executivul nu s-a înţeles cu partenerii financiari internaţionali în privinţa creşterii preţului pentru gazele naturale şi a restructurărilor din complexurile energetice Hunedoara şi Oltenia, motiv pentru care nu va fi semnată încă o scrisoare de intenţie, adăugând însă că restul obiectivelor sunt îndeplinite.

Pe de altă parte, în declaraţia de la finalul Misiunii în România, experţii FMI au arătat că dereglementarea tarifelor la gaze pentru consumatorii casnici ar trebui reîncepută în paralel cu asigurarea unui sprijin suplimentar celor mai vulnerabili consumatori.

În sectorul public, FMI a subliniat că îmbunătăţirea eficienţei în funcţionarea multor întreprinderi de stat mari va presupune restructurarea agresivă şi, în unele cazuri, lichidarea.

Imediat după ce delegaţia FMI a părăsit Bucureştiul, ministrul Finanţelor de la vremea respectivă, Darius Vâlcov, anunţa că autorităţile române nu au cerut acordul Fondului Monetar Internaţional pentru măsurile de relaxare fiscală prevăzute în proiectului Codului Fiscal, precizând că acestea vor intra în vigoare în ianuarie 2016. Era vorba despre un amplu plan de relaxare fiscală care prevedea că TVA va ajunge la 18% în 2020 de la 24% în 2015, cota unică de impozitare va scădea de la 16% la 14%, impozitul pe dividende va fi eliminat, acesta fiind de 16%, taxa pe construcţii speciale va fi eliminată (era de 1%), contribuţiile de asigurări sociale /CAS/ vor scădea de la 15,8% la 13,5% pentru angajat şi de la 10,5% la 7,5% pentru angajator, iar impozitarea microîntreprinderilor şi pentru impozitele şi taxele locale va fi introdus un regim diferenţiat.

Între timp, la Washington, într-o teleconferinţă la începutul primăverii, în martie, şeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter menţiona că Guvernul de la Bucureşti ar trebui să reanalizeze momentul adoptării reducerilor de taxe precum şi dimensiunea acestor scăderi.

'Trebuie să punem întrebarea care sunt măsurile compensatorii avute în vedere pentru respectarea ţintelor fiscale pe termen mediu. În acest moment, ţinta de deficit prevăzută în buget este în linie cu ţinta prevăzută în acordul stand by şi pentru orice reduceri suplimentare de taxe, trebuie avute în vedere măsuri compensatorii pentru ca aceste ţinte bugetare, care sunt o prioritate, să fie atinse', a subliniat Andrea Schaechter în 27 martie.

Reprezentantul FMI a reamintit că România trebuie să reia calendarul de liberalizare a preţului la gazele naturale pentru populaţie, însă, în paralel, trebuie să ofere protecţie persoanelor vulnerabile.

La Bucureşti începe însă să se discute tot mai des despre reducerea TVA la alimente, măsură care, potrivit autorităţilor, va stimula consumul şi va creşte puterea de cumpărare, iar încasările astfel obţinute vor compensa deficitul creat la buget.

Totodată, se relansează ideea unui nou acord cu FMI, iar noul ministru de Finanţe, Eugen Teodorovici, declară, în aprilie, că Ministerul de Finanţe şi-ar dori un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional, deoarece ar fi un motiv în plus ca România să se poată împrumuta mai ieftin şi ar folosi şi la imaginea ţării, la ratingul de ţară. El a subliniat însă că, pentru a discuta despre un nou acord, în primul rând trebuie încheiat în bune condiţii actualul acord de finanţare cu instituţiile financiare internaţionale, care expira în septembrie.

Guvernatorul BNR afirmă că un acord cu instituţiile internaţionale ajută România să vândă credibil reforma fiscală

Pe această linie se înscriu şi declaraţiile din luna mai ale guvernatorului băncii centrale, Mugur Isărescu, care a susţinut că România are nevoie de un acord cu instituţiile financiare internaţionale pentru a putea "vinde" credibil reforma fiscală pe care intenţionează să o implementeze prin modificarea Codului Fiscal, astfel încât să nu piardă prin creşterea dobânzilor la care se împrumută.

"Din experienţa mea, eu cred că este bine să avem nişte parteneri internaţionali. Ne dau credibilitate, seriozitate şi uneori îţi trebuie un avocat al diavolului, asta e părerea mea. Chiar dacă, uneori, negocierile nu sunt plăcute, te mai cerţi cu ei, dar o formulă de parteneriat cu ei este bună. În plus, nici nu văd cum am putea noi să vindem credibil o reformă fiscală de o asemenea amploare pe plan internaţional. E greu", declara guvernatorul BNR.

În acest context, o misiune a FMI a venit la Bucureşti la sfârşitul lunii mai şi s-a încheiat, din nou, fără o declaraţie clară cu privire la rezultatul discuţiilor cu autorităţile române. Ministrul român al Finanţelor anunţa, însă, continuarea discuţiilor cu reprezentanţii finanţatorilor internaţionali în perioada 19-30 iunie, la Bucureşti.

La 1 iunie a intrat în vigoare reducerea TVA la 9% la toate produsele alimentare, la băuturile nealcoolice şi la serviciile de alimentaţie publică măsură care, potrivit autorităţilor, trebuia să aducă alimente mai ieftine cu cel puţin 12,5% şi o relansare a consumului.

FMI vorbeşte despre revizuirea semnificativă a proiectului de Cod Fiscal

Pe de altă parte, într-o conferinţă la Bucureşti, reprezentantul Fondului Monetar Internaţional în România, Guillermo Tolosa, a arătat că proiectul de Cod Fiscal aflat în prezent în dezbatere parlamentară va trebui revizuit semnificativ pentru că, altfel, Guvernul nu va reuşi să se încadreze în ţintele de deficit stabilite cu instituţiile financiare internaţionale pentru 2016.

"Estimările noastre sunt că proiectul de Cod Fiscal, în forma actuală, va trebui revizuit semnificativ, pentru că doar tăierea cheltuielilor pentru compensarea măsurilor nu va fi suficientă. Credem că ţintele Guvernului pentru acest an vor fi atinse, dar pentru anul viitor este mult de lucru pentru a-şi putea atinge obiectivele", a precizat reprezentantul FMI.

El a subliniat că discuţiile din cadrul misiunii tehnice care a avut loc la finalul lunii mai au mers bine, însă FMI aşteapă de la Guvernul României decizii care să ducă la îmbunătăţirea situaţiei viitoare, astfel încât să se poată modifica proiecţia asupra deficitului şi să se încadreze în ţinte, pentru ca programul să continue cu succes.

"Am făcut progrese mari în a înţelege situaţia fiscală. Însă am descoperit că va apărea un gol semnificativ la venituri în 2016", a subliniat Tolosa.

La jumătatea lunii iunie, o delegaţie a Comisiei Europene vine la Bucureşti însă nu se ajunge la un acord pe Codul Fiscal. Vizita FMI programată pentru jumătatea lunii iulie se amână. Ministrul Finanţelor recunoaşte o depăşire temporară a ţintei de deficit, care s-ar putea situa la 2,9% din PIB în 2016, însă arată că sunt state membre cu deficit excesiv, mult peste 3%, iar România este în situaţia în care trebuie sa ia astfel de măsuri pentru a-şi consolida şi mai mult starea economiei.

Între timp, analiştii economici, dar şi şeful băncii centrale continuă să pledeze pentru un nou acord cu FMI, mai ales într-un context extern marcat de criza din Grecia care a intrat, la final de iunie, în incapacitate de plată faţă de FMI.

'Autorităţile române trebuie să-şi reconsidere poziţia faţă de Codul Fiscal şi să continue acordul cu instituţiile internaţionale, pentru a diminua riscurile la care este expusă, mai ales în acest context internaţional dificil dat de situaţia din Grecia şi având în vedere că, în 25 de ani, România a înregistrat derapaje mari de cele mai multe ori când a fost pe cont propriu', susţine, la începutul lunii iulie, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.

Guvernatorul băncii centrale pledează, din nou, în 1 iulie, pentru continuarea relaţiilor cu finanţatorii internaţionali. 'Acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi cu Comisia Europeană (CE) se negociază în continuare şi este esenţial să continue, pentru că actualul context internaţional, generat de Grecia, şi cel intern, dat de Codul Fiscal, solicită existenţa unui astfel de acord pentru România. Credinţa mea este că negocierile vor continua şi vom adânci toate problemele care sunt încă în discuţie. (…) Noi trebuie să arătăm că nu mergem din şanţ în şanţ, în zig-zag. Ci că avem capacitatea să luăm măsuri graduale şi să ţinem o linie. Asta arată maturitate în politicile economice. Reacţia noastră este imediată. Am şi spus că pe actualul proiect de Cod Fiscal noi nu mai putem să reconsiderăm toată politica monetară ca să păstrăm un anumit echilibru al mixului", a explicat şeful Băncii Naţionale a României.

La jumătatea lunii iulie, după reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN) de la Bruxelles, declaraţiile cu privire la acordul României cu finanţatorii internaţionali sunt contradictorii. În timp ce ministrul român al Finanţelor anunţă că acordul României cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană continuă, vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, declară că programul privind balanţa de plăţi este deraiat, însă CE este gata să discute din nou cu autorităţile române.

"Astăzi, am participat la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN), organizată la Bruxelles. Principala concluzie a întrevederilor de astăzi: Acordul României cu FMI şi CE continuă!", a notat Teodorovici pe Facebook.

'Suntem îngrijoraţi că programul privind balanţa de plăţi este, din nou, deraiat şi din nou nu suntem în măsură să încheiem revizuirea. În cursul precedentului şi actualului program s-au făcut multe progrese…. Din păcate, acum, trebuie spus că, referitor la evoluţiile fiscale, vedem o deviere clară în privinţa planurilor Guvernului român legate, de exemplu, de reducerea TVA cu cinci puncte procentuale, până la 19%… Estimăm că anul următor deficitul bugetar al României ar putea ajunge la aproximativ 3% din PIB. Nu este un semnal liniştitor pentru pieţe această creştere rapidă a deficitului bugetar. Ne-am împărtăşit îngrijorările cu autorităţile române şi suntem gata să discutăm din nou. În ceea ce priveşte programul privind balanţa de plăţi, acesta expiră în septembrie şi recomandăm în continuare autorităţilor române să folosească eficient timpul rămas pentru a adopta reformele necesare', a spus Valdis Dombrovskis.

În 22 iulie, o misiune tehnică a Fondului Monetar Internaţional (FMI) soseşte în România însă discuţiile vizează numai restructurarea Direcţiei Generale de Administrare Mari Contribuabili din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

La începutul lunii august, într-un document intitulat intitulat 'O Decizie Crucială', reprezentanţii FMI arată că, în forma aprobată de Parlament, Codul Fiscal va genera o majorare a deficitului bugetar la 3% din PIB, va periclita realizările economice obţinute de România în ultimii ani şi va determina revenirea la austeritate. Documentul este semnat chiar de şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional pentru România, Andrea Schaechter, şi de reprezentantul rezident al FMI pentru România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa.

'România a făcut paşi importanţi în ultimii şapte ani pentru a-şi îmbunătăţi finanţele publice controversate. Suntem îngrijoraţi că, în forma sa actuală, acest Cod Fiscal ar periclita aceste realizări. El ar presupune o pierdere anuală de venituri de aproximativ 2,2% din PIB şi o majorare a deficitului bugetar de până la cel puţin 3% din PIB, plasând astfel datoria publică pe o traiectorie ascendentă. În mod alternativ, pentru a menţine sub control deficitul, s-ar impune reducerea cheltuielilor statului precum şi renunţarea la iniţiativele noi de cheltuieli, inclusiv la cele de infrastructură, apărare, salarii, sănătate şi educaţie', se menţionează în documentul citat.

Conform semnatarilor, dacă reducerile de taxe aprobate deja rămân în vigoare, austeritatea va deveni în mod inevitabil necesară atunci când finanţarea ieftină şi abundentă va înceta şi datoria va atinge niveluri mai mari. 'România a trecut deja în ultimul deceniu printr-un astfel de ciclu nefericit de stimulare excesivă în vremuri bune şi de austeritate strictă în vremuri grele. El nu ar trebui să fie repetat', se subliniază în documentul oficialilor FMI.

Pe de altă parte, cei doi autori ai documentului citat arată că măsurile de stimulare fiscală trebuie aplicate la momentul potrivit, pentru că, deşi situaţia economică este încă foarte dificilă pentru mulţi români, ţara are un ritm rapid de creştere în prezent, iar salariile au crescut în acest an cu peste 7 procente. 'Nu este evident faptul că o stimulare fiscală suplimentară ar fi de dorit la acest moment, dacă ea trebuie finanţată printr-o datorie mai mare', se subliniază în document.

Toamna readuce în discuţie necesitatea unui nou acord

La început de toamnă, mai mulţi oficiali de la Bucureşti vorbesc despre necesitatea unui nou aranjament cu FMI care să ofere credibilitate României pe pieţele internaţionale.

Ministrul Finanţelor anunţă că România intenţionează să demareze discuţiile cu creditorii internaţionali pentru un nou acord de asistenţă încă din acest an, ca urmare a sprijinului oferit de principalele partide politice. La rândul său, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, arată că România are nevoie de un nou acord cu FMI, pentru a se putea împrumuta ieftin în condiţiile în care, în anul electoral 2016 presiunea pe buget va fi imensă.

În context, reprezentantul rezident al FMI în România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, a arătat că România trebuie să solicite FMI negocierea unui nou acord şi apoi se discută opţiunile, respectiv tipul de acord care se poate încheia.

În legătură cu actualul acord, reprezentantul FMI a spus, în septembrie, că acesta va expira pur şi simplu şi nu se va mai purta nicio discuţie pe marginea lui între autorităţile române şi reprezentanţii instituţiei financiare internaţionale. Tolosa a precizat că principalele obiective macroeconomice convenite în cadrul acordului au fost îndeplinite, dar lipsa de predictibilitate a împiedicat reprezentanţii FMI să tragă o concluzie clară cu privire la stabilitatea în timp a indicatorilor macroeconomici.

"Principale ţinte macroeconomice urmărite în program au fost pozitive, în linie cu obiectivele. Economia creşte pe baze sănătoase şi sustenabile, deficitul fiscal este stabil iar România nu se mai uită la viitor cu teama necesităţii unor consolidări suplimentare şi prin măsuri dure. Acestea ţin de trecut. Povara datoriei este pe un trend descrescător, sistemul bancar este stabil. Însă lipsa de predictibilitate a factorilor de decizie din această perioadă a făcut foarte dificil pentru noi să avem suficientă încredere că aceste echilibre macroeconomice pot fi cu adevărat menţinute. Acesta este unul din principale motive pentru care boardul FMI nu a încheiat acordul, nu şi-a pus ştampila de aprobare o perioadă atât de lungă de timp, mai mult de un an", a explicat Tolosa.

La capitolul nerealizări, reprezentantul FMI a amintit evoluţia reformelor structurale prevăzute în program, în special în cazul companiilor de stat.

După expirarea acordului cu FMI, în România a venit o misiune tehnică a instituţiei financiare internaţionale pentru a analiza proiectul de buget pentru 2016.

Misiunea s-a încheiat cu un comunicat remis presei în 22 octombrie, în care Andrea Schaechter, şeful misiunii FMI în România, a declarat că Fondul Monetar Internaţional estimează un deficit bugetar de 3% din PIB în 2016 şi peste acest nivel în 2017 din cauza reducerilor masive de taxe şi impozite şi a majorărilor salariale anunţate, în timp ce recomandarea instituţiei financiare internaţionale privind deficitul este de 1,5% din PIB pentru anul viitor.

'Pentru anii 2016 şi 2017, politicile adoptate şi cele care se intenţionează a fi adoptate – o combinaţie de reduceri masive de impozite şi taxe şi de majorări salariale – vor împinge deficitul fiscal până aproape de 3% din PIB în anul 2016, şi peste acest nivel în 2017 dacă nu sunt identificate măsuri compensatorii sau dacă nu se întâmplă din nou neexecutarea integrală a cheltuielilor de capital', se arată în comunicatul citat.

Oficialii FMI menţionează faptul că, în ultimii ani, România a înregistrat o îmbunătăţire considerabilă a indicatorilor macroeconomici, însă protejarea acestor realizări este crucială în contextul creşterii riscurilor de evoluţii sub aşteptări la nivel global, mai ales în economiile emergente.

În acest sens, România trebuie să adopte o serie de politici prioritare, cele mai importante fiind cele legate de menţinerea disciplinei fiscale în vederea consolidării finanţelor publice, precum şi reînnoirea angajamentului pentru reformele structurale, mai ales în zona companiilor de stat, pentru a susţine nivelul de încredere şi a îmbunătăţi potenţialul de creştere pe termen lung.

Reprezentanţii instituţiei notează şi necesitatea modernizării infrastructurii de transport public a României, fără de care avantajele activităţii economice puternice din prezent nu vor avea decât o viaţă scurtă, iar progresele către convergenţa economică vor fi lente.

La rândul său, premierul Victor Ponta a anunţat, în 22 octombrie, că în urma vizitei tehnice a delegaţiei FMI, "există un punct clar de dezacord" referitor la deficitul bugetar pentru anii 2016-2017, lucru care reflectă, în opinia prim-ministrului, faptul că FMI nu este de acord cu scăderea TVA şi cu creşterea salariilor în Educaţie şi Sănătate cu câte 25%.

La finalul lunii octombrie, şeful statului, Klaus Iohannis, arăta că România trebuie să menţină un cadru de colaborare cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), în contextul în care majoritatea investitorilor privesc relaţia cu FMI ca un indicator de stabilitate.

"Sunt conştient de faptul că marea majoritate a investitorilor privesc relaţia dintre România şi Fondul Monetar Internaţional drept un indicator de stabilitate. După cum ştiţi, programul a expirat în septembrie 2015, fără o evaluare finală favorabilă din partea FMI, ceea ce a ridicat semne de întrebare cu privire la voinţa Guvernului de a implementa reformele structurale asumate. România trebuie să menţină un cadru de colaborare cu FMI şi să acţioneze responsabil fără ca stabilitatea macroeconomică să fie afectată", a susţinut Iohannis în mesajul transmis cu ocazia evenimentului "2015 Analyst and Investor Days.

Pe de altă parte, Cătălin Păuna, country economist Banca Mondială, a arătat, la începutul lunii noiembrie, că un nou program cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) este puţin probabil să fie încheiat de România, pentru că se apropie alegerile.

"Ca şi analist, ca şi economist, cred că este puţin probabil înaintea alegerilor pentru că nu vrei probabil să ai un program cu FMI care durează minim 18 luni şi trebuie să ai continuitate. Mai ales că vine după un program care tocmai s-a încheiat şi care nu a avut niciun review în 2015", a explicat Păuna, în 10 noiembrie.

Noul ministru al Finanţelor: Cred că situaţia economică a României în acest moment nu necesită un ajutor financiar din partea FMI

La numai câteva zile după declaraţiile reprezentantului BM, noul ministru al Finanţelor, Anca Dragu, care a lucrat de altfel în cadrul biroului local al FMI, declara că situaţia economică a României nu necesită în acest moment un ajutor financiar din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI), în condiţiile în care instituţia oferă asistenţă tehnică şi sprijin financiar în special ţărilor aflate în situaţie economică dificilă, iar "după cum am agreat cu toţii", nu mai este cazul României.

"Cred că situaţia economică a României în acest moment nu necesită un ajutor financiar din partea Fondului Monetar Internaţional. FMI oferă asistenţă tehnică şi sprijin financiar în special ţărilor aflate în situaţie economică dificilă. După cum am agreat cu toţii aici, nu mai este cazul României. FMI nu are un instrument care să ne intereseze în acest moment, să fie conform nevoilor noastre. În acest moment avem nevoie de un plan serios de reforme, avem nevoie de aceste măsuri care să asigure continuarea creşterii economice şi punerea acestei creşteri pe baze sustenabile. De aceea cred că un acord cu FMI ar fi specific altei economii, nu economiei româneşti", a menţionat Anca Dragu în cadrul audierilor în comisiile reunite de buget-finanţe din Parlament.

Aceasta consideră că România nu are nevoie de un acord preventiv cu FMI. "România nu cred că are nevoie de un acord preventiv cu FMI. Rolul FMI nu este de a acorda aceste tipuri de împrumut preventiv, ci de a face programe în situaţii dificile, de recesiune economică", a mai spus ministrul citat.

După mai multe regândiri ale politicii fiscale, din 2016 TVA scade la 20% de la 24% în prezent, impozitul pe dividende se reduce la 5% de la 16%, iar microîntreprinderile vor fi impozitate diferenţiat în funcţie de numărul de salariaţi.

Acordul care a expirat în septembrie a fost cel de-al 10-lea încheiat de România cu Fondul Monetar Internaţional din ultimii 23 de ani şi al treilea acord solicitat instituţiei financiare internaţionale de la declanşarea crizei economice, în 2009.

Următoarea misiune a FMI este aşteptată la Bucureşti în martie 2016. AGERPRES/ (autor: Andreea Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi)

Te-ar putea interesa și: