Inflaţia în expresie anualizată va înregistra un vårf de 9,7% în această lună, nivel ce fusese atins ultima oară în iunie 2005. Ţinta de inflaţie a BNR pentru acest an pare din ce în ce mai îndepărtată.
Rata inflaţiei din luna iunie, de numai 0,28%, a lăsat impresia că nivelul anualizat, ajuns la 8,61% în aceeaşi lună faţă de iunie 2007, va coborî pånă la sfårşitul anului către o valoare apropiată de ţinta Băncii Naţionale a Romåniei (BNR). Din nefericire, valul de scumpiri de luna aceasta măreşte considerabil presiunile asupra inflaţiei, cu posibilitatea depăşirii celor mai pesimiste estimări pentru anul în curs.
Economistul-şef al Băncii Comerciale Romåne (BCR), Lucian Anghel, estimează că rata anualizată a inflaţiei va fi la sfårşitul lunii iulie între 9,4% şi 9,7%. „Preţurile administrate vor duce inflaţia lunară în iulie la 1,1%“, spune Anghel, care adaugă că ea ar putea rămåne totuşi sub 1%, dată fiind compensarea parţială datorată preţurilor fructelor şi legumelor. Acestea au crescut cel mai mult în luna iunie, cu 7,7%, conform Institului Naţional de Statistică (INS), dar, în mod normal, apariţia pe piaţă a fructelor şi legumelor din noua recoltă contribuie la scăderea indicelui preţurilor începånd cu luna iulie. În acest an, însă, aşteptările în această privinţă ar putea fi înşelate din cauza scumpirii combustibililor. Preţul final al acestor produse este influenţat semnificativ de cel al carburanţilor, stabilit de piaţă, şi nu administrat de stat.
Scumpiri premeditate
Majorarea preţului la gazele naturale cu 12,5% şi cu 4,4% la energia electrică, la începutul acestei luni, a dus la inflamarea discuţiilor dintre sindicalişti şi Guvern. Refuzul Executivului de a creşte salariul minim pe economie de la 500 de lei la 540 de lei a generat manifestaţii stradale şi ieşiri la rampă ale politicienilor din opoziţie.
De la mic la mare, aleşii poporului s-au întrecut în lansarea de proiecte populiste, menite să reducă efectele scumpirilor.
Isteria creşterii preţurilor este cauzată în principal de scumpirile pe care producătorii le anunţă de fiecare dată atunci cånd cresc costurile cu carburanţii sau cu energia electrică. În timp ce producătorii văd majorări de pånă la 15% ale preţurilor la påine, carne şi lactate, un raport al Ministerului Agriculturii arată că influenţa costurilor cu energia şi combustibilii în preţul de producţie al påinii este între 8% şi 10%. „Am văzut nişte guru din panificaţie care vorbesc de scumpirea påinii. Este penibil, în condiţiile în care producţia de gråu e de trei ori mai mare decåt în 2007, iar preţul pe kilogram a scăzut cu mai mult de 50%“, spune Ionuţ Dumitru, şeful Departamentului de Cercetare din Raiffeisen Bank.
Presiunile inflaţioniste tind să se amplifice, în aceste condiţii. Totuşi, o parte din analişti îşi păstrează optimismul şi prognozează o rată anuală de inflaţie, în decembrie 2008, situată în marja de 6,2%-6,7%. Aşteptările lor se bazează în principal pe un an agricol bun.
„Evoluţia inflaţiei depinde foarte mult de măsura în care preţurile agroalimentare sunt corelate cu preţurile internaţionale“, declară Lucian Anghel, care continuă să creadă că luna august va fi aceea în care se va da startul procesului dezinflaţionist.
Presiuni asupra deficitului
Presiuni suplimentare asupra ratei inflaţiei şi deficitului bugetar vor apărea însă în toamnă, atunci cånd distribuitorii de gaze doresc aplicarea unei noi majorări a tarifelor. Distrigaz-Sud a cerut deja o scumpire de pånă la 20% a preţului, începånd cu luna octombrie, motivul invocat fiind acoperirea pierderilor din prima parte a anului. În cazul în care Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Domeniul Energiei va aproba această cerere, rata inflaţiei va fi alimentată în consecinţă, ca şi deficitul bugetar. Deşi Guvernul a refuzat cea mai mare parte a iniţiativelor populiste lansate recent de partide, un ajutor de stat pentru familiile cu venituri sub 615 lei a fost totuşi aprobat. Iar intrarea bugetului pe deficit încă din luna mai, în timp ce anul trecut el se menţinuse pe excendent pånă în luna octombrie, ar putea fi semnul ratării nivelului ţintei de deficit bugetar urmărită în 2008, de 2,7% din PIB. Depăşirea ţintei de inflaţie de 6%, stabilită de BNR pentru anul în curs, va avea efecte negative directe la nivelul întregii economii.
1,2% este rata inflaţiei pentru iulie estimată de şeful Departamentului de Cercetare al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru. El anticipează o inflaţie anuală de 9,6% la sfârşitul acestei luni
Efectul populismului asupra bugetului
O măsură care ar putea distorsiona reglementările de pe piaţa energiei este aceea cerută de preşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, deputatul PSD Iulian Iancu. Acesta a cerut modificarea legislaţiei din domeniul gazelor naturale şi energiei electrice astfel încåt la populaţie să nu mai ajungă decåt gaze ieftine din producţia internă, iar companiile să utilizeze în totalitate gazele de import. Consumul anual de gaze naturale al Romåniei este de aproximativ 17 miliarde metri cubi, din care circa o treime este importată. Majorarea preţului gazelor utilizate de către consumatorii industriali nu va feri însă populaţia de scumpiri, deoarece orice creştere a costurilor de producţie se va reflecta în preţurile finale ale produselor.
O măsură populistă cu efecte directe asupra bugetului de stat este şi aceea a reducerii cu 5% a taxei pe valoarea adăugată pentru alimente, cerută de opoziţie şi susţinută de o parte a producătorilor. Micşorarea TVA pentru alimentele de bază (påine, carne, lapte, ulei vegetal, zahăr) duce la reducerea veniturilor bugetare cu pånă la 1,5%, ceea ce se traduce printr-o majorare a deficitului bugetar. Măsura a fost respinsă de Guvern în ultima şedinţă, însă nu trebuie uitat că ne aflăm într-un an electoral, cånd măsurile populiste sunt întotdeauna o tentaţie prea puternică.
