În anii de „boom“ economic, tot mai mulţi dezvoltatori şi-au făcut un obicei din a crea noi offshore-uri pentru fiecare proiect imobiliar început. Motivaţia era foarte simplă, ocolirea sistemului de impozitare românesc.
Reacţiile oamenilor de afaceri din acest sector economic la pasul făcut de ANAF sunt diverse, dar cel puţin în aparenţă susţin demersul.
„Eu pot să vorbesc ca cetăţean de rând şi ca om de afaceri care îşi plăteşte impozitele. Cetăţenii de rând simt nevoia unei echităţi, în sensul în care toată lumea trebuie să plătească la fel. Ca om de afaceri nu mă simt mai uşurat sau mai îndatorat din cauza acestei măsuri. Din păcate problema echităţii, trecută prin filtrele media, se poate deforma în sensul în care toţi cei care au avere şi venituri mari să fie puşi la zid, nu doar cei care nu pot declara provenienţa profitului“, este de părere Dan Ioan Popp, preşedintele companiei Impact Developer&Contractor.
Potrivit acestuia, în subtextul discuţiei se pune problema moralităţii profitului, zonă din care se poate uşor derapa spre un discurs contrar regulilor democratice.
„Populismul obligă la culpabilizarea celor care au profit de un miliard în comparaţie cu cel care are doar un leu. Sloganul «sărac, dar curat», care ne-a retardat cu cel puţin 15 ani, e posibil să reapară. Mesajul că trebuie luat de la cei care fac profit şi ajutaţi cei care nu fac nimic are o culoare cam roşie şi cu siguranţă nu încurajează munca. Dacă aceştia trebuie pedepsiţi, ne condamnăm la sărăcie eternă. Sunt de acord cu această măsură, dar trebuie bine definită, pentru a nu exista riscul unui derapaj“, a completat Popp.
Amnistie fiscală
Marcel Bărbuţ, plasat de Capital pe locul 205 în topul celor mai bogaţi români, cu o avere estimată la 30-33 mil. euro, consideră că persoanele care nu îşi pot justifica provenienţa banilor nu ar mai trebui lăsate să facă afaceri.
„Din păcate acţiunea nu este suficientă. Ar trebui coroborată cu schimbarea legislaţiei. Vom fi surprinşi de câţi aşa zişi «oameni de business» cu conturi în afara ţării au condus afaceri şi companii care sunt acum în faliment sau sunt protejaţi de insolvenţă. Dacă aceşti oameni au avut comportamente evazioniste şi ilicite până acum, cu siguranţă că nu se vor potoli. Întotdeauna vor căuta metode să îşi ascundă câştigurile obţinute prin metode ilicite. Noi am demarat o acţiune civică ce îşi propune schimbarea Legii Insolvenţei şi Legii Instrumentelor de Plată“, a subliniat Marcel Bărbuţ, proprietarul producătorului de materiale de construcţii AdePlast.
În opinia acestuia, evazioniştii fiscali ar trebui făcuţi cunoscuţi publicului larg, pentru ca informaţiile să nu devină un instrument de presiune şi şantaj politic.  
„Dacă statul ar acorda o amnistie şi fiecare evazionist şi-ar declara averea, plătind benevol 16%, aţi fi uimiţi câţi bani ar veni la buget. Vă explic de ce. Noi, cei corecţi, ca să avem bani în conturile private, plătim azi 16% impozit pe profit, plus 16% impozit pe venit. Evazioniştii ştiu foarte bine aceste calcule şi, văzând că cercul se strânge şi vine ziua în care pot pierde toţi banii, ar declara tot şi ar economisi 16% din impozite. Statul nici nu va mai trebui să se obosească, vor veni singuri să-şi scoată banii la lumină, să poată dormi liniştiţi“, conchide Bărbuţ.
Deocamdată, şeful ANAF s-a oprit asupra românilor cu conturi în Elveţia. Dintr-o listă de 80.000 de afacerişti care şi-au deschis conturi în perioada 2007-2010, fiscul românesc a selectat doar 12 persoane care au în băncile elveţiene circa 50-60 mil. euro. Blejnar a anunţat că respectivele persoane, care ar putea face obiectul verificărilor, nu sunt oameni politici şi nu crede că ele fac parte din topul celor mai bogaţi români.