”Europa noastră trebuie să devină mai puternică” într-o lume minată de replieri protecţioniste şi naţionaliste”, scrie dna Kramp-Karrenbauer într-un articol, intitulat ”A face bine Europa”, în publicaţia Welt am Sonntag.

În perspectiva alegerilor europene ce vor avea loc în mai, ”preşedintele francez Emmanuel Macron a adresat un apel cetăţenilor Europei în urmă cu câteva zile, spunând că este urgent să se acţioneze. El are dreptate (…)”, estimează dna Kramp-Karrenbauer, aleasă în decembrie 2018 la conducerea CDU, cel mai mare partid din Germania.

Supranumită ”AKK” în Germania, şefa CDU spune că vrea să garanteze bazele prosperităţii europene, preconizează crearea ”unei pieţe comune pentru bănci” şi pledează pentru ”un pact european al climatului”.

Annegret Kramp-Karrenbauer, care, în calitate de lideră a conservatorilor, are mari şanse de a deveni viitorul cancelar al Germaniei după plecarea din post a Angelei Merkel, respinge totuşi unele propuneri franceze, precum cea referitoare la un salariu minim european şi avertizează în legătură cu spectrul privind mutualizarea datoriilor respinsă de către Germania.

”Trebuie să ne sprijinim în mod consecvent pe un sistem al subsidiarităţii şi al responsabilităţilor proprii”, a estimat ea.

În opinia liderei CDU, ”centralismul european, etatismul european, mutualizarea datoriilor, europenizarea sistemelor sociale şi a salariului minim ar fi calea cea rea”.

În domeniul securităţii şi al politicii privind migraţia, AKK se declară în întregime de acord cu Emmanuel Macron. ”Pentru a ne simţi în securitate în Europa, avem nevoie de frontiere externe mai sigure”, scrie lidera CDU, aprobând ideea unei poliţii a frontierelor comune.

Ea cere de asemenea ”un loc permanent comun în Consiliul de Securitate” al ONU, o revendicare a Berlinului ce datează de mult timp, dar Franţa doreşte să-şi menţină locul în forul mondial.

Angela Merkel, care a abandonat frâiele CDU, dar intenţionează să rămână cancelar până în 2021, nu a reacţionat la viziunea lui Macron privind Europa, prezentată pe 4 martie şi intitulată ”Pentru o renaştere europeană”.

”Tăcerea Berlinului” este deplânsă de revista Der Spiegel într-un editorial apărut sâmbătă, acuzând puterea că evită ”o discuţie serioasă în legătură cu ceea ce trebuie să devină Europa”, de teama unor alegeri de land în estul ţării în toamna lui 2019, alegeri pe care partidul de extrema dreaptă AfD, antieuropean, le-ar putea câştiga conform sondajelor

Te-ar putea interesa și: