"Trebuie ca în luna iulie să ajungem la acest angajament elaborând de comun acord un tratat solid, eficace şi obligatoriu din punct de vedere juridic asupra comerţului de arme", scriu miniştrii de externe din Franţa (Laurent Fabius), Marea Britanie (William Hague), Germania (Guido Westerwelle), şi Suedia (Ewa Bjorling).
"A venit momentul să ajungem la un rezultat", adaugă miniştrii într-un articol apărut în Liberation şi The Guardian, în contextul în care ţările membre ONU încearcă, începând de luni, în cadrul unei reuniuni la New York, să pună la punct primul tratat internaţional care să reglementeze comerţul de arme convenţionale.
"În marea lor majoritate, statele membre ale Naţiunilor Unite au dat dovadă de o dorinţă reală de a trata problemele pe care le presupune comerţul nereglementat de arme clasice", afirmă şefii celor patru diplomaţii europene.
"Considerăm că un tratat asupra comerţului de arme trebuie să acopere toate tipurile de arme clasice, inclusiv armele uşoare şi de calibru mic, toate tipurile de muniţii şi tehnologiile aferente", se subliniază în luarea de poziţie.
Majoritatea ţărilor recunosc necesitatea de a reglementa uriaşa piaţă de arme convenţionale, evaluată la 70 de miliarde de dolari pe an, dintre care 40% doar pentru SUA. Însă anumite ţări, cum ar fi Rusia (care a vândut în 2011 echipamente militare în valoare de 13,2 miliarde de dolari), preferă să insiste asupra luptei împotriva traficului de arme.
Conform unui document de lucru al ONU, India, cel mai mare importator de arme din lume, Pakistan, Japonia sau Arabia Saudită vorbesc despre ‘dreptul la legitimă apărare’, ceea ce înseamnă libertatea unei ţări de a-şi echipa forţele de securitate.
Statele europene au din 2008 o poziţie comună, care merge în direcţia unui tratat extins şi obligatoriu din punct de vedere juridic.
