În urmă cu doi ani, Eliza Rogalski aducea un psiholog la Rogalski-Grigoriu, compania al cărei managing director este, inițiind, astfel, un program de "coaching" pentru angajații săi. Nu erau deprimați, nici negativiști ori pesimiști, dar ea s-a gândit să le ofere oportunitatea de a discuta cu un specialist diverse aspecte care țin de dezvoltarea personală a fiecăruia. „Le-a plăcut, a fost de ajutor și chiar am intrat și eu în program. Am fost printre primii care a făcut asta“, spune ea.

Acum, astfel de inițiative sunt mai des întâlnite în rândul managerilor, dar, spre deosebire de exemplul de mai sus, se întâmplă adesea să se nască din dorința de a gestiona o situație neplăcută, generată de atmosfera negativă din birouri. Pentru că, în condițiile în care studiile arată că un angajat deprimat nu înseamnă numai productivitate semnificativ diminuată, ci și costuri suplimentare pentru organizație, prin faptul că își ia de două ori mai multe zile libere, ridicarea moralului acestor angajați ar trebui să fie nu doar o necesitate, ci o prioritate.

„Un angajat cu o atitudine negativă își va găsi întotdeauna mecanisme de evadare, scuze și justificări pentru performanța nesatisfăcătoare“, spune Simona Macovei, senior consultant business development la Barnett McCall, parte din Gi Group. „Primul lucru pe care îl va face  pentru a-și justifica poziția și situația este să își caute «aliați». De aceea, cel mai grav efect al atitudinii negative este răspândirea ei exponențială – este contagioasă și foarte puternică printre ceilalți angajați“, explică ea. Iar psihologul poate ajuta la rezolvarea acestei probleme. „Provocarea stă în măsura în care «negativistul» va avea încredere în această soluție și va fi deschis să se adreseze specialiștilor. Recomandarea noastră ar fi ca «psihologul» să fie extern, să nu fie încadrat în departamentul de resurse umane“, adaugă ea.

Și Corina Diaconu, managing director la ABC Human Capital, spune că firmele cu care colaborează au prevăzut un sistem de evaluare intern care în mod firesc ar trebui să atingă și laturi „personale“ ale activității angajaților.

Ce spun alţii despre angajaţii români?

În schimb, pentru cei care vin cu o atitudine detașată, situația pare mult mai serioasă. „Sunt de opt luni în România și nu-mi pierd optimismul, comparativ cu 80% dintre partenerii mei de discuție“, spune polonezul Ronald Binkofski, director general la Microsoft. „Oamenii s-au obișnuit să vorbească pe un ton negativ despre lucrurile care se întâmplă în jurul lor și cred că este complet greșit. Cred că dacă toți ne-am reformula grijile într-o manieră pozitivă ar însemna o schimbare enormă“, spune el. Iar spaniolul Iñaki Berroeta, de șase luni CEO la Vodafone, critică și el faptul că majoritatea discuțiilor din spațiul public se desfășoară pe un ton negativ. „Cred că este bine să subliniem lucrurile care nu merg bine și cred că este important ca media și publicul să se concentreze pentru a forța oamenii să facă lucrurile mai bine. Dar când totul capătă o conotație negativă, se pierde credibilitatea“, spune managerul.

Generalizarea acestei stări se vede, din păcate, cu ochiul liber. Când doi ma­nageri străini, veniți de câteva luni în România, se arată îngrijorați de atitudinea negativă a oamenilor din jurul lor și a știrilor alarmante de la televizor, este clar că avem o problemă. Iar când și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) face public un studiu conform căruia 80% dintre români sunt nemulțumiți de calitatea vieții, acesta fiind cel mai înalt nivel din 34 de state din Europa și Asia Centrală (vezi grafic), este clar că trebuie luate și măsuri. Mai mult, românii și-au pierdut și speranța în ceea ce privește viitorul, fiind printre cei mai pesimiști din regiune, conform aceluiași studiu BERD.

Sfatul specialistului: prețuiți-vă angajații!

Unul din principalele motive de nemulțumire pentru mulți angajați este faptul că în organizațiile din care fac parte se preferă încă favoritismele, iar oamenii cu adevarat valoroși nu sunt valorizați.
Psiholog Cristina Ion-Rădulescu