Conform calculelor Capital, în 2015, încasările la buget ar trebui să crească cu cel puţin 15 miliarde de lei pentru a fi respectată ţinta de deficit. Cinci miliarde vor fi necesare pentru a acoperi scăderea de venituri provocată de reducerea cu cinci puncte procentuale a CAS, alte cinci miliarde pentru a reduce deficitul bugetar cu 0,8% din PIB, în timp ce câte 2,5 miliarde de lei vor fi necesare pentru creşterea cheltuielilor de apărare şi pentru majorarea cofinanţării la proiectele realizate din fonduri europene.

Scenariul ideal ar fi ca economia să revină pe plus şi/sau combaterea evaziunii fiscale să dea roade, astfel încât încasările din taxe şi impozite să se majoreze semnificativ. Scenariul realist este că vor fi introduse noi taxe sau că vor fi mărite cele deja existente, încercându-se acoperirea găurii. Un scenariu mai puţin pomenit este cel al lansării unui proces accelerat de privatizare, în urma căruia să obţinem măcar o parte din banii necesari.

Eşecuri, amânări şi listări

De altfel, potrivit acordurilor semnate cu FMI în ultimii ani, statul ar fi trebuit să vândă, total sau parţial, participaţiile deţinute într-o serie de companii importante. Astfel, au fost menţionate de-a lungul timpului Oltchim, CFR Marfă, CupruMin, Electrica (furnizare şi distribuţie), complexurile energetice Oltenia şi Hunedoara (unde ar fi trebuit înstrăinate pachetele majoritare de acţiuni), dar şi vânzarea unor participaţii minoritare la Transgaz (15%), Romgaz (15%), Hidroelectrica (10%), Nuclearelectrica (10%), OMV Petrom (10%) sau Rompetrol Rafinare. Încercările de a privatiza primele trei companii de pe listă s-au soldat cu eşecuri răsunătoare şi chiar cu dosare penale. Vânzarea a aproape 10% din Petrom nu s-a perfectat în 2011 din cauza lipsei de interes şi nu a mai fost reluată, iar listarea Hidroelectrica şi CE Oltenia, ambele programate pentru 2014, au fost amânate.

Cât despre Rompetrol Rafinare, unde statul deţine 44% din acţiuni, Guvernul a tot anunţat vânzarea la licitaţie a unui pachet de 26% din acţiuni. De cealaltă parte, reprezentanţii companiei kazahe spuneau, în vară, că aşteaptă să finalizeze procedura de cumpărare de la stat a respectivei participaţii (conform memorandumului încheiat cu Executivul, adică în schimbul a 200 de milioane de dolari) până la finalul anului. Întrebată recent despre această chestiune, Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor, a refuzat să răspundă.

În acelaşi timp, 15% din Transgaz s-a vândut, în aprilie 2013, cu 72 de milioane de euro, un preţ pe acţiune cu 16% sub cel la care se tranzacţionau la bursă acţiunile companiei şi mai mic (cu circa 10%) şi decât cel obţinut în 2007 la listarea societăţii (asta deşi între timp profitul ei a crescut cu aproape 50%, iar dividendele s-au dublat). În timp ce 15% din Romgaz au adus statului, în toamna lui 2013, o sumă de peste cinci ori mai mare – 390 de milioane de euro. În aceeaşi perioadă au fost cedate, tot prin bursă, 10% din acţiunile Nuclearelectrica (pentru circa 63 de milioane de euro). În plus, în această vară au trecut în proprietate privată, prin BVB, 51% din acţiunile Electrica. „Am obţinut aproape două miliarde de lei pentru titlurile listate. Aceşti bani nu se duc la buget, rămân în companie“, explica, la acea vreme, premierul Victor Ponta. Luând în calcul sumele de mai sus, partea încă deţinută de stat la cele patru companii listate ar valora în prezent peste 3,5 miliarde de euro. Adică, exact cât preconizata gaură din bugetul pe 2015.

Portofoliu colorat

Însă averea statului este cu mult mai mare. Potrivit bazei de date a Ministerului Economiei, în afara societăţilor pomenite mai sus, statul controlează 100% din companiile de minerit Minvest Deva, Remin Baia Mare, MinBucovina Vatra Dornei, Moldomin, Minvest Roşia Montană, Compania Naţională a Uraniului, Societatea Naţională a Cărbunelui şi Băiţa Ştei, dar şi 100% din Ape Minerale SA şi 51% din Salrom. Statul mai deţine (total sau în majoritate) şi o serie de companii importante din domeniul petrol şi gaze, ca Oil Terminal sau Conpet, şi din energie, ca Transelectrica, Termoelectrica ori Electrocentrale, precum şi participaţii minoritare importante în fostele Distrigaz Sud şi Nord şi în filialele Electrica privatizate. Pe listă mai sunt firme din industrie (ca Romplumb ori Şantierul Naval 2 Mai), institute de cercetare sau participaţii în companii din turism (ca Mamaia SA, Neptun Olimp SA, Litoral SA, Predeal SA, Hotel Cota 1400 SA, Bega Turism SA sau THR Marea Neagră SA). De asemenea, sunt în portofoliul Ministerului Economiei firmele din industria de apărare. La prima vedere, acestea nu se pot privatiza, însă o privire mai atentă ne arată că printre ele sunt companii pe care statul a anunţat deja că vrea să le vândă (dacă nu chiar a şi încercat), cum ar fi Romae­ro (care ar deţine active de circa 175 de milioane de euro), IAR Ghimbav sau Avioane Craiova (care s-ar afla la a şasea tentativă de privatizare în ultimele două decenii).

În 2014, Departamentul pentru Energie din subordinea Ministerului Economiei ar fi trebuit să încaseze, potrivit propriului buget de venituri şi cheltuieli, circa 700 de milioane de lei din privatizări. O parte destul de importantă din această sumă (75 de milioane de lei) ar fi urmat să fie alocată cheltuielilor de administrare a privatizărilor (inclusiv pentru plata consultanţilor şi avocaţilor implicaţi), în timp ce circa 617 milioane de lei ar fi urmat să ajungă în Trezoreria Statului. Realizarea ţintei asumate este pusă, în acest moment, sub semnul întrebării.

Noul AVAS şi miliardul său

Nu trebuie uitat că tot în proprietatea statului (prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – AAAS) se află nouă societăţi comerciale deţinute total sau majoritar, cărora li se adaugă alte circa 600 de companii (din care cam jumătate catalogate drept „privatizabile“) unde AAAS deţine participaţii minoritare. În total, valoarea capitalului social deţinut de AAAS era de peste un miliard de lei, însă suma ce s-ar putea obţine în urma vânzării acţiunilor ar putea fi, în funcţie de numeroşi factori, mai mare sau mai mică.

Cât despre destinaţia banilor obţinuţi din potenţiale privatizări, în urmă cu doi ani ministrul Finanţelor de la acea vreme, Florin Georgescu, susţinea că ei vor fi investiţi în companii de stat strategice din energie şi transport. „Vor fi investiţii direcţionate către agenţi economici de mare importanţă strategică şi economică, din domeniul energetic şi transporturi, unde avem resurse neexploatate“, explica el. Între timp, Georgescu a părăsit cabinetul Ponta, iar starea actuală a bugetului, dar mai ales calculele pentru anul viitor indică un singur lucru: orice leu în plus va fi folosit la peticirea unei găuri de dimensiuni epice.

 

1 mld. de lei este valoarea capitalului social deţinut de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului în cadrul celor circa 600 de companii din portofoliul său. Jumătate din acestea sunt considerate privatizabile

2,6 mld. euro La atât a fost estimată valoarea de piaţă a Romgaz în momentul listării la Bursa din Bucureşti a 15% din acţiuni în toamna anului trecut. La cotaţiile actuale, compania valorează circa trei miliarde de euro

15 mld. lei La atât a fost estimată suma suplimentară necesară la bugetul din 2015 pentru acoperirea scăderii CAS şi a deficitului bugetar şi creşterii cheltuielilor militare şi cu proiectele finanţate de UE

Te-ar putea interesa și: