"Politicile publice din domeniul medicamentului de după 2015, elaborate în afara oricărui dialog cu producătorii de medicamente din România, au făcut imposibilă continuarea investiţiilor în situri noi de fabricaţie, precum şi în extinderea celor existente", a afirmat directorul executiv PRIMER, Dragoş Damian.

În opinia sa, politica discriminatorie de preţuri, care "impune" standarde duble pentru medicamentele generice, "taxa clawback" care s-a dublat în ultimii doi ani şi care generează o dublă impozitare a industriei farmaceutice, absenţa unor stimulente financiare pentru achiziţia specifică de echipamente industriale şi "lipsa oricărei diplomaţii" economice pentru exportul de medicamente reprezintă doar "câteva obstacole în calea dezvoltării fabricilor de medicamente din România". 

"Producătorii de medicamente care au fabrici în România, indiferent de capital, au plătit în ultimii cinci ani sute de milioane de lei în contul "taxei clawback", în loc să investească în extinderea şi modernizarea capacităţilor de producţie, în transferuri tehnologice de produse noi şi în angajarea mai multor specialişti în cercetare şi dezvoltare. "Pentru a da un exemplu asupra impactului negativ al politicilor publice din domeniul manufacturii de medicamente din România, este suficient să arătăm că în 2006 se fabricau în România pentru desfacere pe piaţa internă 314 milioane de cutii de medicamente, în vreme ce în 2016 se fabricau doar 190 de milioane, o scădere de 40% în 10 ani. Orice încercare din ultimul an de a demonstra ministrului Sănătăţii şi ministrului Finanţelor Publice că fabricile de medicamente din România pierd din competitivitate, în special datorită "taxei clawback", a fost sortită eşecului", susţine Damian. 

Totodată, PRIMER consideră că în capitolul vizând măsurile economice şi politicile industriale din Programul de guvernare 2018 – 2020 trebuie să fie cuprinse prevederi concrete şi specifice referitoare la industria de medicamente, privind modalităţi de a reduce fiscalitatea şi de a stimula transferul de unităţi de producţie, tehnologie şi facilităţi de cercetare – dezvoltare către România. 

"Aceste măsuri, dacă sunt implementate imediat, vor face în aşa fel încât după 2020 să nu mai vorbim despre crize de medicamente, despre medicamente aduse de bolnavi din alte ţări şi despre închideri de fabrici de medicamente", se subliniază în comunicat.