La eveniment au participat președintele CCIR, Mihai Daraban, Însărcinatul cu Afaceri al Ambasadei Japoniei în România, Takahiko Watabe, Prof. Dr. Motoshige Itoh, Universitatea Gakushuin din Tokyo, ;eful Reprezentanței Comisiei Europene în România, Angela Cristea, precum și alți reprezentanți ai mediului politic și de afaceri din România.

Președintele CCIR Mihai Daraban a precizat că Japonia este un exemplu pentru România. “Economia lor este bazată pe produse cu valoare adăugată mare, ceea ce face diferență. Sper ca noi să profităm, ca economie, în mod clar țările dezvoltate ale Uniunii Europene o să profite la maxim de acest pachet. Japonezii sunt peste tot în economia românească, 362 de socități cu capital japonez în România, au un capital social de 240 milioane euro. Mai sunt 315 milioane euro, investiții directe în România, trebuie să vedem ce avem noi de oferit japonezilor. Vorbim de un schimb bilateral de 580 milioane euro, la sfârșitul anului 2017. Am înregistrat 345 milioane euro la sfârșit de iunie, ceea ce ne face optimiști  să credem că în acest an, schimburile comerciale depășesc valoarea din 2017Ț, a explicat președintele CCIR.
Întrebat dacă mai crede că linia de metrou1 Mai-Otopeni se poate construi cu bani de la Banca Japoniei, Mihai Daraban a precizat că depinde de România acest lucru, “pentru că dacă ne gândim la proiecte care implică exproprieri s-ar putea să nu reușim”. “Un exemplu de proiect unde nu a fost nevoie de exproprieri, dezvoltarea terminalului de containere din Portul Constanța, finanțat în integralitate de banca Japoniei, acolo nu au fost nevoie de exproprieri. Unde proiectul  va implica statul în a crea front de lucru, se va întâmpla, probabil, ca și cu Bechtel. Noi din această cauză nu avem, autostrăzi, noi nu avem teren proprietare pentru a construi autostrăzi. Pentru eligibilitate este nevoie de dovada că statul român deține teren. Acest lucru este valabil și la parteneriatul public privat. Privatul vine cu banii, statul român trebuie să vină cu terenul”, a explicat Mihai Daran.
Conferința a avut ca scop dezvoltarea gradului de întelegere a Acordului de Parteneriat Economic (EPA) și de a implica părțile interesate într-o dezbatere complexă cu privire la efectele produse de acesta în România. EPA UE-Japonia crează oportunități atât în uniunea Europeană cât și în Japonia. Negociart timp de cinci ani, EPA UE-Japonia a fost finalizat în decembrie 2017, la ultima rundă de la Bruxelles . Acordul vizeacă o piață de peste 600 milioane de consumatori și circa 30% din PIB-ul global. Exportul anual de mărfuri al UE spre Japonia a atins 60,5 miliarde euro.

 

Te-ar putea interesa și: