Mai precis, este vorba despre apelurile telefonice venite din țări exotice precum Congo, Ecuador, Maldive, Tanzania sau Uganda. Românii sunt terorizați de apeluri din aceste țări doar că nimeni nu face nimic, deși fenomenul este prezent de câțiva ani.

Cum poți rămâne fără bani

Apelurile din aceste țări durează foarte puțin, iar destinatarul nu apucă să răspundă. Românii curioși să vadă cine i-a căutat nu știu faptul că pentru un singur minut de vorbă pot avea zeci sau sute de euro adăugate la factură.

Potrivit DC News, la capătul firului se află hackeri care utilizează numere cu tază inversă. Există și apeluri care sunt insistente pentru a-l îndemna pe destinatar să răspundă.

De unde fac rost hackerii de numere de telefon

Companiile de telefoane sunt conștiente de noile metode de furat bani ale hackerilor. Mai mult decât atât, acestea sunt de părere că numerele de telefon pot fi aflate foarte ușor – piața neagră unde se vând baze de date pline cu sute de mii de contacte.

Din păcate, românii care cad plasă acestei înșelătorii nu pot fi despăgubiți de către companiile de telefoane.

Agenţia internaţională de cooperare a forţelor de poliţie a detectat între lunile ianuarie şi aprilie circa 907.000 de spamuri, 737 incidente provocate de programe malware şi aproximativ 48.000 de adrese URL cu viruşi informatici, „toate legate de coronavirus”, potrivit agerpres.ro

Colectarea datelor

Aceste date au fost colectate de Interpol printr-un sondaj adresat între aprilie şi mai celor 194 de state membre ale organizaţiei. Au răspuns în total 48 de ţări, dintre care 42% în Europa, 19% în Asia, 17% în Africa, 12% în America şi 10% în Orientul Mijlociu. Au furnizat de asemenea informaţii ”parteneri privaţi”, cum ar fi companiile specializate în securitate informatică.

„Atacatorii cibernetici îşi dezvoltă şi îşi sporesc atacurile într-un ritm alarmant, exploatând teama şi incertitudinea provocate de situaţia economică şi socială instabilă din cauza COVID-19”, este scris într-un comunicat secretarul general al organizaţiei Interpol, Jürgen Stock.

„Dependenţa tot mai mare faţă de lumea internetului creează de asemenea noi oportunităţi (de atacuri), întrucât multe companii şi persoane particulare nu se asigură ca mijloacele lor de protecţie (online) să fie actualizate”, transmite Interpol.

Circa două treimi dintre ţările care au participat la evaluare au sesizat fapte de escrocherie sau de ”phishing” pentru sustragerea de date personale, hackerii pretinzând a fi guverne ori autorităţi sanitare.

A doua tehnică cea mai frecventă este răspândirea de programe malware însoţite de o cerere de răscumpărare, cu o ”evoluţie în alegerea ţintelor” pentru ”maximizarea pagubelor şi a câştigurilor financiare”.

Numărul atacurilor care dezorganizează infrastructurile sanitare

A sporit astfel numărul atacurilor care dezorganizează infrastructurile sanitare, pentru a le cere apoi o răscumpărare, cu un vârf notabil al acestor acţiuni în primele două săptămâni din aprilie. Numeroase grupuri de atacatori cibernetici care erau inactive în ultimele luni au reintrat în acţiune, a observat Interpol.

Înregistrarea unor nume de domenii internet folosind cuvinte cheie precum „coronavirus” sau „COVID”este de asemenea în creştere semnificativă şi se află pe locul trei în rândul tehnicilor de fraudă informatică. Aceste web-siteuri frauduloase păcălesc internauţii care caută materiale medicale sau informaţii despre noul coronavirus şi, printre alte delicte, le sustrag datele personale.